Două gropi cu oseminte umane, descoperite în aşezarea culturii CoziaSaharna de la Saharna „Țiglău”
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
377 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-09-06 15:10
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4/.5(478) (5)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
SM ISO690:2012
BĂŢ, Mihail, SIMALCSIK, Angela, CHITIC, Vladimir. Două gropi cu oseminte umane, descoperite în aşezarea culturii CoziaSaharna de la Saharna „Țiglău”. In: Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei. : Istorie - Arheologie - Muzeologie, Ed. 31, 28-29 octombrie 2021, Chisinau. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2021, Ediția 31, pp. 52-54. ISBN 978-9975-87-875-3 (PDF).
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei.
Ediția 31, 2021
Conferința "Conferinţa ştiinţifică internaţională a Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei. "
31, Chisinau, Moldova, 28-29 octombrie 2021

Două gropi cu oseminte umane, descoperite în aşezarea culturii CoziaSaharna de la Saharna „Țiglău”

CZU: 902/903.4/.5(478)

Pag. 52-54

Băţ Mihail1, Simalcsik Angela2, Chitic Vladimir1
 
1 Universitatea de Stat din Moldova,
2 Centrul de Cercetări Antropologice „Olga Necrasov”, Academia Română
 
Proiecte:
 
Disponibil în IBN: 30 noiembrie 2021


Rezumat

În anul 2021, cu prilejul efectuării unor cercetări arheologice de salvare, în așezarea Saharna „Țiglău” din raionul Rezina, au fost descoperite două gropi cu oseminte umane. În ambele cazuri, structurile au fost afectate de lucrările antropice de pe teritoriul așezării, aflate în proprietate privată. Groapa 7/2021 a fost atestată la adâncimea de 0,40 m de la suprafața actuală de călcare. Deși a fost cercetată doar jumătatea nordică a gropii, putem presupune că în plan a fost circulară, cu diametrul de cca 1,10 m. Pereții gropii au fost săpați în formă de clopot până la adâncimea de 0,60 m. Umplutura gropii era formată dintr-un sol de culoare cenușie, amestecat cu cenușă, fragmente de lut ars și 94 fragmente ceramice specifice culturii Cozia-Saharna. Resturile osteologice umane, recuperate din această structură, sunt reprezentate printr-o calvaria incompletă (parietale, occipital și temporale) și câteva oase lungi ale membrelor, toate de pe partea stângă (femur, tibie, peroneu, radius și cubitus). Acestea provin de la o femeie adultă de vârstă mijlocie spre bătrână (45-55 ani). Liniile de ruptură sunt recente, complexul fiind deranjat antropic. La nivel cranian menționăm procesul mastoid de pe partea stângă cu două foramene, ambele lărgite (trăsătură epigenetică și indicator al condițiilor climatice) și granulațiile Pacchioni (fovea granulares), localizate pe endocraniu, la capătul canelurilor arterei meningeale, cu rol de filtrare și reglare a fluxului de lichid cerebro-spinal în sistemul venos. La nivel postcranian, doar tibia și peroneul prezintă modificări osteoartritice. În ceea ce privește indicatorii stresului muscular, aceștia sunt prezenți pe toate oasele lungi analizate. Deși partea de nord a gropii 7/2021 și, implicit, contextul inițial de depunere a defunctului au fost afectate de excavator, putem considera, pornind de la modul recuperării vestigiilor, că osemintele umane erau în conexiune anatomică, iar defunctul a fost depus în poziție chircită pe partea stângă, părțile scheletice de pe partea dreaptă fiind mutate de excavator într-un loc pe care nu l-am putut afla/identifica. Groapa 17/2021 a fost investigată doar parțial, contextul arheologic fiind distrus aproape în întregime de intervențiile antropice. Porțiunea păstrată in situ provine din partea inferioară a structurii, care, în profil, pare să fi fost în formă cu clopot. Groapa a fost surprinsă de la adâncimea de 1,00 m până la o adâncime maximă de 1,80 m de la nivelul actual de călcare. Umplutura gropii reprezintă sol de culoare cenușie. În afară de materialul osteologic uman, în porțiunea investigată a complexului nu au fost identificate alte materiale arheologice. Astfel, pe fundul gropii a fost descoperită o calvaria, reprezentată prin frontal, parietale și occipital, toate incomplete. Aparține unui individ adult tânăr (20-25 ani), cu sexul nedeterminabil. Pe sutura lambdoidă sunt câțiva osiculi suplimentari. În acest stadiu al analizei, presupunem că unele rupturi (cele de pe occipital și parietalul drept) prezintă caracteristici perimortem, fiind rezultatul, cel mai probabil, al unei lovituri cauzatoare de moarte. Sunt necesare investigații suplimentare pentru o concluzie certă. Practica depunerii defuncților în gropi în interiorul așezărilor reprezintă un fenomen funerar aparte al primei epoci a fierului, care reunește mai multe arii culturale din spațiul carpato-balcanic (cf. Ailincăi 2015). Acest ritual funerar este atestat și în bazinul Nistrului de Mijloc, în așezările de la Saharna Mare / „Dealul Mănăstirii” și Glinjeni „La Șanț”. Recuperarea materialelor osteologice umane din așezarea Saharna „Țiglău” vine să confirme complexitatea acestui fenomen funerar, mai ales în situația în care în proximitatea acestui habitat a funcționat o necropolă. De aceea considerăm că analizele radiocarbon, care urmează să fie efectuate în viitorul apropiat pe resturi osteologice umane, recuperate din cele două structuri, ar putea furniza mai multe informații privind comportamentul funerar al comunităților din această regiune în perioada timpurie a primei epoci a fierului.