Descoperiri izolate de monede ungurești și poloneze la Tarasova, raionul Rezina, Republica Moldova
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
368 1
Ultima descărcare din IBN:
2022-06-19 10:59
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.2:737.1(478) (4)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (254)
Arte plastice (429)
SM ISO690:2012
BLASKÓ, Marius. Descoperiri izolate de monede ungurești și poloneze la Tarasova, raionul Rezina, Republica Moldova. In: Simpozion de numismatică, Ed. 19, 21-22 octombrie 2021, Chişinău. Chişinău: Casa Editorial-Poligrafică „Bons Offices”, 2021, Ediția 19, pp. 26-27. ISBN 978-9975-87-854-8.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Simpozion de numismatică
Ediția 19, 2021
Simpozionul "Simpozion de numismatică"
19, Chişinău, Moldova, 21-22 octombrie 2021

Descoperiri izolate de monede ungurești și poloneze la Tarasova, raionul Rezina, Republica Moldova

CZU: 902/903.2:737.1(478)

Pag. 26-27

Blaskó Marius
 
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Română
 
 
Disponibil în IBN: 3 noiembrie 2021


Rezumat

Autorul prezintă 30 de monede emise în Ungaria (15) și Polonia (15), descoperi izolate provenind de la Tarasova, comuna Solonceni, raionul Rezina, Republica Moldova. Perioada de emisiune a acestor piese se întinde pe trei secole – între secolul al XV-lea și secolul al XVII-lea. Autorul discută prezența acestor monede ungurești și poloneze la Tarasova în contextul caracteristicilor circulației monetare din această perioadă, precum și al altor descoperiri similare din Moldova. Monedele fac parte dintr-un lot mai mare, incluzând o emisiune de cupru, bătută la Șehr al-cedid (Orheiul Vechi, sec. XIV), și câteva piese otomane, emise în intervalul dintre sfârșitul secolului al XV-lea (Bayezid II) și începutul secolului al XVIII-lea (Ahmed III). Acest lot a fost asociat cu pondul armenesc cu inscripția Ghap’lan, semnalat recent de Arsen Harutyunyan și Eugen Nicolae, și, împreună cu celelalte descoperiri monetare de la Tarasova (între care doar câteva sunt din secolul al XVIII-lea, marea majoritate aparținând secolelor XV-XVII), ar pleda pentru o datare cât mai timpurie a pondului în cadrul intervalului propus de autorii citați: sec. XVII-XVIII.