O sursă primară și foarte importantă în cercetarea istoriei bisericii din Basarabia și, în special, a aspectelor legate de respectarea disciplinei bisericești și a conduitei morale de către cler sunt documentele Dicasteriei duhovnicești din Chișinău, înființată la 30 septembrie 1812 în scopul administrării Eparhiei Chișinăului și a Hotinului și transformată, la 18 mai 1832, în Consistoriul duhovnicesc din Chișinău. Documentele păstrate în colecția Arhivei Naționale (7280 de dosare) cuprind diverse informații valoroase privind activitatea instituției de administrare duhovnicească imediat după anexarea spațiului dintre Prut și Nistru la Imperiul Rus. Un volum mare de documente din această colecție o reprezintă dosarele privind investigarea cazurilor de abatere disciplinară a clerului. Primul caz de acest fel a fost înregistrat și cercetat de către Dicasteria Duhovnicească în luna aprilie 1813, când locuitorii satului Parcani din județul Soroca au depus o plângere prin care preotul paroh Ioan era învinuit de depășirea atribuțiilor sale duhovnicești. Pe parcursul anilor 1813-1832, au fost înregistrate mii de dosare disciplinare intentate cerului, iar cercetând corpul imens de documente putem să evidențiem cele mai grave abateri disciplinare. Printre cele mai des întâlnite sunt agresiunile fizice și verbale în cadrul parohiilor și a schiturilor, precum și față de enoriași, consumul de băuturi alcoolice, comportament indecent față de enoriași, nerespectarea rânduielilor bisericești, delapidări financiare și funciare etc. Potrivit documentelor, fiecare caz era cercetat atent, fiind luate în calcul pozițiile ambelor părți, iar în cazul confirmării vinovăției, clerul era sancționat disciplinar, inclusiv prin aplicarea epitemiilor sau chiar cu înlăturarea definitivă din serviciul bisericesc. Multe din dosarele disciplinare erau închise din lipsa dovezilor. Scopul cercetării este de a scoate în evidență starea morală a clerului basarabean în perioada cercetată prin sistematizarea tipologică a abaterilor disciplinare și de a identifica originea și cauzele care au determinat un asemenea comportament din partea fețelor bisericești.