Uneltele agricole – constelații cerești în imaginarul folcloric românesc
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
394 16
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-19 23:20
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
398.3 (264)
Folclor propriu-zis (714)
SM ISO690:2012
PROHIN, Andrei. Uneltele agricole – constelații cerești în imaginarul folcloric românesc. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Programul și rezumatele comunicărilor, Ed. Ediția XXXII, 22 octombrie 2021, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2021, Ediția XXXII, p. 26. ISBN 978-9975-3268-3-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXII, 2021
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția XXXII, Chişinău, Moldova, 22 octombrie 2021

Uneltele agricole – constelații cerești în imaginarul folcloric românesc

CZU: 398.3

Pag. 26-26

Prohin Andrei
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
Disponibil în IBN: 27 octombrie 2021


Rezumat

În societatea tradițională, uneltele agricole nu aveau doar un rol utilitar. Multe din ele mai apar în ritualuri, legende, basme, descântece, credințe populare. Folclorul românesc ilustrează o valorizare profundă și originală a muncii agricultorului, în particular, a uneltelor sale de muncă. Vom analiza semnificațiile uneltelor agricole în calitate de constelații pe bolta cerească, în imaginarul folcloric. Între denumirile populare ale constelațiilor, aflăm unelte de cultivare și recoltare a cerealelor: Rarița, Plugul, Grebla, Secera (în Constelația Orion), Coasa (Cefeu), Grapa (Ursa Mică), Stâlpul de la aria de treierat (Steaua Polară). Alte astronime evocă muncile agricole (Spicul, Carul Mare, Carul Mic), gospodăria țărănească (Casa cu ograda, Cloșca cu pui, Porcii, Țapul, Șapte Boi, Câinele, Cățelul), anturajul satului (Fântâna din răscruci, Porcarul, Văcarul), păstoritul (Steaua Ciobanului, Ciobanul cu oile, Cobilița Ciobanului). În funcție de localitate, aceeași constelație ori stea poate avea diferite denumiri. Poate varia și modul de grupare a stelelor dintr-o constelație. Unele constelații și bolta cerească în ansamblu formează subiectul legendelor etiologice. Din analiza legendelor respective, desprindem prescripții și interdicții vizând muncile agricole. Bolta cerească e imaginată drept o câmpie ce poate fi arată și semănată. Agricultura și păstoritul sunt prezentate drept ocupații primordiale, de căpetenie, ale omenirii. Însuși Dumnezeu este imaginat mânuind anumite unelte. Plasarea instrumentarului agricol în cer, la un nivel valoric superior, denotă calitățile deosebite atribuite uneltelor. Le mai întâlnim în descântece și alte acte magice, investite cu puteri miraculoase. Astfel, muncile agricole constituie, în folclorul românesc, o adevărată paradigmă ce structurează viziunea mitică a lumii.