Arta monumentală din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
687 15
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-11 10:02
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
725.94(478)”XIX” (1)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
BRIHUNEŢ, Manole. Arta monumentală din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea. In: Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii: Programul și rezumatele comunicărilor, Ed. Ediția XXXII, 22 octombrie 2021, Chişinău. Chisinau, Republic of Moldova: Editura „Lexon-Prim”, 2021, Ediția XXXII, pp. 10-11. ISBN 978-9975-3268-3-4.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii
Ediția XXXII, 2021
Sesiunea "Perspective contemporane în etnologie, muzeologie şi ştiinţele naturii"
Ediția XXXII, Chişinău, Moldova, 22 octombrie 2021

Arta monumentală din Basarabia în prima jumătate a secolului al XIX-lea

CZU: 725.94(478)”XIX”

Pag. 10-11

Brihuneţ Manole
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
 
Disponibil în IBN: 27 octombrie 2021


Rezumat

Odată cu alipirea Moldovei estice la Imperiul Rus, arta plastică tradițională este penetrată în mare parte de tipurile și genurile de artă plastică rusească, în special, arhitectura și sculptura. Începutul secolului al XIX-lea ar fi, de facto, începutul unei noi etape de dezvoltare a artei monumentale locale, cu totul diferită de cea anterioară. Pentru prima dată în istoria existenței sale, monumentele funerare din spațiul actual al Republicii Moldova capătă forme caracteristice clasicismului. Clasicismul, care în Europa și Rusia se opune senzualității excesive a barocului, în Basarabia se impune treptat în defavoarea tradițiilor locale, prin severitatea conceptuală: logica formei, plasticitatea liniei și rafinamentul compoziției. Noile tendințe din arta plastică rusă pătrund și în arta comemorativă basarabeană, capătă și aici profunde expresii emoționale. La temelia acestor noi curente au stat mostre arhitecturale și plastice ale clasicismului rus: cavourile și stelele din necropolele capitalelor ruse Sankt Petersburg și Moscova. Simbolistica moderată, limbajul alegoric au servit ca formă preferată pentru realizarea artistică a monumentelor, fiind caracteristice pentru întreg spațiul european, de această dată inclusiv și cel basarabean. În arta comemorativă au căpătat dezvoltare structuri arhitecturale clasice: jertfelnicul, obeliscul, piramida, coloana, sarcofagul, cavoul. În calitate de accente expresive, au căpătat o largă răspândire imaginile cu făclii aprinse sau stinse, vase rituale, animale și păsări mitice, măști, figuri alegorice și scene cu subiecte mitologice. Acest arsenal complex de simboluri personifică moartea, durerea, înțelepciunea, gloria, trecerea în viață și alte adevăruri filozofice și emoții umane care alcătuiesc esența artei comemorative clasice, plină de sens profund. Coroanele, ghirlandele, dafinul, acantul stilizat cu frunze late, meandrul etc. au devenit motivele preferate ale ornamentării decorative ale clasicismului. Prima jumătate a secolului al XIX-lea s-ar putea numi, pe bună dreptate, perioada de tranziție de la arta medievală la arta modernă a monumentelor comemorative basarabene. În sinteză cu arhitectura, arta plastică monumentală a atins forma perfectă și un efect imaginativ fără precedent.