Termenul inocluzie verticală reprezintă lipsa contactului între grupul de dinţi antagonişti frontalis au laterali. Complexitatea muşcăturii deschise este atribuită unei combinaţii de factori scheletici, dentari şi a celor de mediu. Scopul acestui articol este de a analiza factorii etiologici şi patogeni cu stabilirea metodelor de diagnostic şi tratament al inocluziei verticale. Tratamentul inocluziei verticale prin aplicarea timpurie şi simplificarea tratamentului în sine, minimizează riscul de recurenţă după rezultatul estetic şi funcţional stabil.

The term open bite is referred as no contact between anterior or posterior teeth. The complexity of open bite is attributed to a combination of skeletal, dental and habitual factors. Etiology of open bite can be attributed to genetics, anatomic and environmental factors. The aim of this article is to analyse etiological and pathogenic factors with the establishment of methods for diagnosis and treatment of vertical inocclusion. The treatment of open bite by early application and simplification of the treatment itself, minimizes the risk of recurrence following the stable aesthetic and functional result.