Ivan M. Suhov – istoriograf al cercetării geologice dintre Prut și Nistru (în decursul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX)
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
117 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-04-12 20:00
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
94(478):551(092)”XIX-XX” (1)
Istoria Moldovei. Republica Moldova (51)
Istoria Asiei (9207)
SM ISO690:2012
CIOBOTARU, Valerian; CANDU, Teodor. Ivan M. Suhov – istoriograf al cercetării geologice dintre Prut și Nistru (în decursul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX). In: Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.In memoriam Acad. Iustin Frățiman. Ediția a II-a, 24 septembrie 2021, Chişinău. Chişinău: Lexon-Prim, 2021, pp. 20-21. ISBN 978-9975-3300-4-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Istorie, etnografie și spiritualitate în viziunea personalităților basarabene din a doua jum. a sec. al XIX-lea – prima jum. a sec. al XX-lea.
Ediția a II-a, 2021
Conferința "Istorie, etnografie şi spiritualitate în viziunea personalităţilor basarabene din a doua jumătate a sec. al XIX-lea – prima jumătate a secolului al XX-lea"
Chişinău, Moldova, 24 septembrie 2021

Ivan M. Suhov – istoriograf al cercetării geologice dintre Prut și Nistru (în decursul sec. XIX – prima jumătate a sec. XX)

CZU: 94(478):551(092)”XIX-XX”

Pag. 20-21

Ciobotaru Valerian, Candu Teodor
 
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală
 
Disponibil în IBN: 28 septembrie 2021


Rezumat

Unul dintre fondatorii școlii geologice din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, Ivan M. Suhov, este în egală măsură un produs al perioadei interbelice. Format la Institutul Politehnic din Timișoara, acesta reușește să realizeze mai multe studii care au stat la baza exploatărilor geologice dintre Prut și Nistru. Subiectul prezentei comunicări se axează pe una dintre lucrările nepublicate ale distinsului cercetător, dedicată evoluției viziunilor științifice asupra structurilor geologice ale spațiului basarabean, care reprezintă teza de doctorat realizată sub conducerea academicianului Nicolae Dimo. După cum nota autorul, această lucrare a fost gândită încă din anii 1940-1941 (de fapt, el însuși recunoaște că a inițiat documentarea temei despre evoluția viziunilor asupra structurii geologice a regiunii încă în anul 1927). O primă variantă a acesteia a fost încheiată în anul 1950, pe timpul când activa în cadrul Universității de Stat din Chișinău (astăzi, Universitatea de Stat din Moldova). Concluziile l-a care s-a ajuns la acea etapă a cercetării, remarca Ivan Suhov, „...sufereau de mari incertitudini, iar viziunile generale cu privire la structura geologică a Basarabiei de-abia se cristalizau”. De aceea a fost impus să revadă unele aspecte. Astfel, deja în calitatea sa de cercetător al Institutului de Geologie al Academiei de Științe a RSSM, în anul 1961, reia această lucrare. În acest context, folosind ca sursă peste 1500 de izvoare bibliografice, Ivan M. Suhov realizează una dintre primele sinteze ale evoluției cercetării geologice a ceea ce se va numi după 1812 Basarabia, cu începere din anul 1715, momentul încheierii redactării lucrării principelui-cărturar Dimitrie Cantemir Descriptio Moldaviae și finalizează cu ultimele publicații din domeniu, realizate în anul 1961. Lucrarea Evoluția viziunilor despre structura geologică a Basarabiei reprezintă un prim studiu amplu al etapelor evoluției exploatării și cercetării geologice în acest areal. În cadrul introducerii, Ivan Suhov sublinia că, deoarece din „... perspectiva geologiei, Basarabia reprezintă un complex unic de formațiuni, deci se impune tratarea problemelor cu privire la dezvoltarea reprezentărilor de bază a structurii geologice a Basarabiei într-un cadru inalienabil”. La momentul realizării studiului dat, în cadrul științei geologice nu exista o viziune unică privitoare la periodizarea procesului de cercetare geologică a regiunii. La acel moment, începuturile acestor cercetări erau atribuite perioadei apariției lucrării lui G. Blede din 1841. O etapă importantă, ce a urmat în această privință, este remarcată începând cu lucrările lui I. F. Sințov, din 1872, referitoare la geologia Basarabiei. În pofida acestor viziuni, pe care Suhov le apreciază ca fiind puerile sau simpliste, consideră că „după cum rezultă dintr-o analiză mai atentă a materialelor ce s-au acumulat”, cele două lucrări „au fost precedate de o perioadă de pregătiri ce au ținut mai bine de jumătate de secol. Ei nu și-au realizat lucrările într-un cadru absolut steril, deoarece teritoriul Basarabiei a fost cercetat de numeroși învățați ruși și străini. Printre aceștia e geologul polonez Stanislaw Stasic (1755-1826), lucrările căruia pot fi apreciate nu numai din perspectiva geologiei Basarabiei, dar a geologiei la general”. În acest context, autorul, luând la bază „viziunea tectonicii de bloc”, reușește să evidențieze principalele direcții de cercetare a evoluției studierii geologiei dintre Prut și Nistru. El distinge mai multe perioade de dezvoltare a domeniului, luând la bază teoria formațiunilor social-politice ce dominau epoca.