Starting from the research of the Austrian psychiatrist Viktor Frankl, the meaning in life proved its importance, being studied in the context of different research traditions, existential psychology, positive psychology, clinical psychology, developmental psychology. The study follows the line of recent research on meaning in life detailed in the project. The purpose of the research: highlighting the connections between meaning in life and the hierarchy of values in elderly is less highlighted in Romanian psychological research. The research highlights the changes that occur in the personality of the individual at retirement age and the psychological mechanisms with an adaptive role in this regard. The research results are important for the psychology of interpersonal relationships in elderly and for the Romanian society in this time when the role of grandparents in the relationship with grandchildren is not sufficiently valued. Relationships with family, relationships with grandchildren build a positive perception of meaning in life.
General objectives: the central hypothesis of the study is that the meaning in life, the subjective perception of one's life history, its interpretation based on the system of personal values can lead to the conclusion that life is worth living or not, psychological well-being reflected in physical health, or a dysphoric mood dominated by anxiety-depression.
According to Viktor Frankl's theory, people need to give meaning to life and this motivation he called "the desire for meaning" (1959/2006, 1969). The personal values of the individual are generative of meaning.
The research aims the correlation between the meaning in life in elderly, the meaning-generating values and the psychological well-being. Other concepts detailed in the study are: quality of life, self-esteem, mood, perception of social support, psychotherapy and psychological counseling.
The target of this study are Romanian’s older people, with variables related to: age range, sex, education, economic status, medical and psychiatric history. The research will highlight the perception of quality of life, personal values and meaning in life in elderly.

Plecând de la cercetările psihiatrului austriac Viktor Frankl, sensul în viață și-a dovedit importanța, fiind studiat în contextul diferitelor tradiții de cercetare: psihologia existențială, psihologia pozitivă, psihologia clinică, psihologia dezvoltării.
Studiul urmează linia cercetărilor recente referitoare la semnificația vieții detaliate în proiect.
Acesta este un studiu pilot ce are ca tintă un grup de douăzeci de persoane de vârsta a treia, din Romania, ce locuiesc într-un Centru Rezidențial din București.
125
Ipoteza studiului: Se presupune că vom avea corelații semnificative statistic între variabilele independente (prezența sensului, căutarea sensului) și cele dependente (depresie, anxietate, stres, satisfacția cu viața). Metoda: Cercetarea folosește analiza corelațiilor pentru variabilele: prezența sensului și căutarea sensului din chestionarul M.L.Q. al lui Michael Steger, definite ca independente în studiu și variabilele dependente: depresie, anxietate, stres (chestionarul D.A.S.S.-21) și satisfacția cu viața (Scala Satisfacției cu Viața, S.W.L.S.). În prelucrarea datelor s-a folosit statistica descriptivă și testul de corelație Pearson (S.P.S.S.). Rezultate: Se confirmă legătura semnificativă statistic, inversă, între nivelul de stres şi prezenţa sensului în viaţă;se confirmă legătura semnificativă statistic, inversă, între scorul total al depresiei şi prezenţa sensului în viaţă; variabila satisfacția cu viața este singura variabilă dependentă pentru care se confirmă legături statistice semnificative cu ambele variabile independente simultan (prezenţa sensului în viaţă şi căutarea sensului în viaţă); coeficienţii de corelaţie Pearson sunt semnificativi statistic, valorile Sig. asociate, mai mici de pragul de 5%, impun respingerea ipotezei nule.
Concluzii: Ipoteza de cercetare se confirmă, cu excepţia nivelului total al anxietăţii, care nu corelează cu niciuna din variabilele independente. Pentru celelalte combinaţii testate, cu excepţia satisfacţiei cu viaţa, restul variabilelor dependente nu corelează cu căutarea sensului în viaţă.