Teze şi ipoteze referitoare la cetatea Soroca
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
424 10
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-16 09:31
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
728.81.033(478)(091) (4)
Arhitectură (635)
SM ISO690:2012
ŞLAPAC, Mariana. Teze şi ipoteze referitoare la cetatea Soroca. In: Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă) , 2020, nr. 33(46), pp. 132-145. ISSN 1857-0054.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă)
Numărul 33(46) / 2020 / ISSN 1857-0054

Teze şi ipoteze referitoare la cetatea Soroca

Theses and Hypotheses regarding the Soroca Fortress

CZU: 728.81.033(478)(091)

Pag. 132-145

Şlapac Mariana
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 24 septembrie 2021


Rezumat

Investigațiile arheologice din anii 2012-2014 întreprinse la Soroca nu au adus probe concludente care ar confirma cu precizie anii de construcție a fortificației de piatră. În prezentul articol sunt examinate cele mai importante ipoteze referitoare la datarea cetății Soroca: genoveză (susținută de Dimitrie Cantemir, C. Stamati, O.G. Lecca, S. Panaitescu, A. Nakko, P.N. Batiușkov, Z. Arbure ș.a.), moldovenească – timpul domniei lui Ștefan cel Mare (susținută de N. Iorga, I. Nistor, Șt. Ciobanu, K. Rodnin, Gh. Diaconu, T. Nesterov, S. Iosipescu, R. Iosipescu, S. Musteață, I. Tentiuc ș.a.), moldovenească – timpul domniei lui Petru Rareș (susținută de A. Lapedatu, V. Vătășianu, V. Drăguț, V.A. Voițehovschi, Gh. F. Cebotarenco, Gh. Curinschi Vorona ș.a.). Cetatea de piatră de la Soroca este unica întăritură din Moldova concepută după un plan prestabilit, perfect circular, de o geometrie fascinantă. Ea ilustrează un exemplu strălucit al fortificațiilor de tip central cu plan circular, care utilizează sistemul defensiv cu turnuri de flancare. Nicio cetate construită de Ștefan cel Mare nu se compară cu ea la capitolul „regularitate”, fapt ce contribuie la „plasarea” ipotetică a acesteia într-un segment temporal mai târziu, cel mai probabil în timpul domniei lui Petru Rareș.

the archaeological investigations carried out in Soroca did not provide conclusive evidence that would confirm the years of construction of the stone fortress. This article examines the most important hypotheses of dating the Soroca fortress such as: Genoese (supported by Dimitrie Cantemir, C. Stamati, O.G. Lecca, S. Panaitescu, A. Nakko, P.N. Batiushkov, Z. Arbure, etc.), Moldavian – the time of the reign of Stephen the Great (supported by N. Iorga, I. Nistor, Șt. Ciobanu, K. Rodnin, G. Diaconu, T. Nesterov, S. Iosipescu, R. Iosipescu, S. Musteață, I. Tentiuc, etc.), Moldavian – during the reign of Petru Rareș (supported by A. Lapedatu, V. Vătășianu, V. Drăguț, V. Voițehovschi, Gh.F. Cebotarenco, Gh. Curinschi Vorona, etc.). The Soroca stone fortress is the only Moldavian fortress conceived according to a predetermined plan, perfectly circular, with fascinating geometry. It illustrates a brilliant example of central type fortifications with circular plan, using the defensive system with flanking towers. No fortress built by Ștefan cel Mare (Stephen the Great) is compared with it by “regularity” that contributes to the hypothetical “placement” of the Soroca stone fortress for the later temporal segment, probably during the reign of Petru Rareș.

Cuvinte-cheie
cetatea Soroca, fortificație de tip central cu plan circular, turn de flancare, Ştefan cel Mare, Petru Rares,

Soroca fortress, central type fortification with circular plan, flanking tower, Stefan cel Mare, Petru Rareş