Calitatea actului de justiție în Republica Moldova în contextul integrării europene
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
617 14
Ultima descărcare din IBN:
2023-12-21 23:01
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
342.56+342.7+316.334.4](478) (1)
Puterea statului. Sistemul și funcția organelor de guvernământ (403)
Drepturile fundamentale. Drepturile omului. Drepturi și îndatoriri ale cetățenilor (909)
Structură socială. Societatea ca sistem social (964)
SM ISO690:2012
MÎNDRU, Valeriu, CARAMAN, Iurie. Calitatea actului de justiție în Republica Moldova în contextul integrării europene. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 23 aprilie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, 2021, Vol.2, pp. 77-78.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale
Vol.2, 2021
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 23 aprilie 2021

Calitatea actului de justiție în Republica Moldova în contextul integrării europene

The quality of justice in the Republic of Moldova within the context of european integration

CZU: 342.56+342.7+316.334.4](478)

Pag. 77-78

Mîndru Valeriu, Caraman Iurie
 
Institutul de Cercetări Juridice, Politice și Sociologice
 
Disponibil în IBN: 24 septembrie 2021


Cuvinte-cheie
Acord de Asociere, Uniunea Europeană, integrare europeană, stat de drept, calitatea actului de justiție, instituții de drept


Teza

Calitatea actului de justiție în Republica Moldova este un subiect intens discutat atât în societate, cât și în raport cu partenerii de dezvoltare și, în primul rând, cu principalul partener strategic al țării noastre – Uniunea Europeană. Semnarea la 27 iunie 2014 a Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană a avut la bază un șir de condiționalități pentru țara noastră, în speță, reformarea justiției și consolidarea statului de drept. De menționat, că unele prevederi ale Acordului se regăseau deja și în Planul de Acţiuni Uniunea Europeană – Republica Moldova, semnat în anul 2005, care prevedea în mod expres Consolidarea stabilităţii şi eficacităţii instituţiilor care garantează democraţia şi supremaţia legii. În vederea realizării priorităților stabilite, din bugetul de stat, precum și din sprijinul financiar substanțial acordat de Uniunea Europeană pentru justiție, au fost alocate tot mai multe resurse, în speranța că investițiile făcute vor îmbunătăți substanțial situația din domeniu și vor asigura o calitate corespunzătoare a actului de justiție care să fie adecvat standardelor europene. Spre regret, analiza mai multor indicatori ce reflectă diverse aspecte ale calității justiției denotă că așteptările societății, dar și ale partenerilor de dezvoltare au fost prea ,,ambițioase”. Or, resursele alocate nu au avut o corelare directă cu nivelul de percepție a populației privind îmbunătățirea calității actului de justiție și, respectiv, o creștere pe măsură a nivelului de încredere a populației în justiție. Concludente în acest sens sunt atât datele statistice, cât și cele sociologice. Așa, de exemplu, conform estimărilor, în anul 2016, Republica Moldova era printre primele 10 țări din Europa cu cea mai mare pondere alocată justiției din bugetul de stat care depășea cu mult media Consiliului Europei (CoE). Astfel, în 2016 și 2018 cheltuielile pentru justiție din bugetul de stat constituiau 1,3% față de 0,9% cât constituia media Consiliului Europei. Cheltuielile considerabile pentru justiție erau cauzate, în mare parte, de majorările substanțiale ale salariilor judecătorilor și procurorilor. În 2018, salariul judecătorilor și procurorilor începători din Republica Moldova, raportat la salariul mediu pe economie, era de circa 2,7 și, respectiv, 2,8 ori mai mare decât salariul mediu pe economie, depășind astfel media Consiliului Europei, care era de 2,5 și, respectiv, 1,9 ori mai mare. În perioada 2016-2018, salariul procurorilor începători din Moldova a crescut cu 71%, în timp ce nivelul de încredere al populației în justiție constituia 8 și, respectiv, 16% față de 33% în anul 2006. Astfel, justiția este unul dintre pilonii fragili ai societății moldovenești, iar ritmul descurajant al progreselor în domeniu denotă o lipsă de voință atât politică, cât și juridică, în timp ce perpetuarea situației în domeniu devine tot mai îngrijorătoare și mai alarmantă pentru cetățeni. Potrivit datelor Barometrului de Opinie Publică realizat în anul 2019, majoritatea cetățenilor chestionați nu sunt siguri că, în cazul în care ar ajunge să-și facă dreptate în instanțele de judecată, acestea ar lua niște decizii corecte. Astfel, la întrebarea: Cât de sigur sunteți de faptul că dacă Dvs. sau cineva din rudele Dvs. ar ajunge în judecată, judecătorii ar adopta o hotărâre corectă în cauza dumneavoastră?, circa 60 la sută dintre respondenți mai degrabă nu sunt siguri (31%) ori chiar deloc nu sunt siguri (28%) că instanța ar fi corectă în raport cu persoana. Absolut siguri sunt doar 7% dintre respondenți, iar circa 19% ar fi mai degrabă siguri decât nu. Această percepție, de fapt, determină și nivelul redus de încredere a populației în justiție care, conform sondajelor de opinie, în ultimii zece ani acest indicator s-a diminuat semnificativ, deși nici anterior nu era la nivelul așteptărilor societății. Așadar, acestea, cât și alte aspecte ale calității actului de justiție din Republica Moldova în contextul integrării europene, vor constitui obiectul unei analize ample, reflectate în articolul științific.