Temele și subiectele abordate de plasticieni, într-o anumită perioadă de timp, într-un anumit spațiu geografic, inclusiv și denumirile operelor, reflectă indirect tendinţele existente în epoca respectivă. Aceste momente sunt indiscutabile, indiferent de evoluţiile artei aflate în diverse ambianţe culturale, în centrele artei internaţionale sau la periferiile ei, reflectând obiectiv stilurile și prioritățile timpului. Astfel, realismul operează cu anumiți termeni care definesc opțiunile curentului, diferite de cele ale impresionismului, expresionismului, etc. Artele plastice basarabene nu fac o excepție în acest caz. Mai refractară și mai specifică, evoluția culturii autohtone se datora situației istorice a ținutului, aflate în stăpânirea Imperiului ţarist timp de un secol, cu apariția tardivă a artei profesioniste și influențele directe ale realismului peredvijnicilor ruși și ucraineni cu o tematică aparte. Dar și aceste tendințe au fost marcate de apariția unor reprezentanți non-conformiști ai artei ruse, cum ar fi Vladimir Falileev, Alexandr Şevcenco, Natan Altman, participanți la saloanele basarabene la începutul secolului XX. Mai elocvent aceste reînnoiri ale artei locale intervin după stagierea Eugeniei Maleșevsci în Europa, revenirea sporadică la baștină a lui Pavel Șilingovschi, dar și apariția în Basarabia al unui reprezentant veritabil al noilor curente, cum a fost Auguste Baillayre. Anume acestui artist cu origini franceze, cu studii în Olanda și Imperiul Rus, îi revine sarcina și scopul de a revigora artele plastice din Basarabia, aflată la periferiile culturii europene. Studenții atelierului său de artă decorativă la Școala de Belle-Arte din Chișinău au devenit, ulterior, absolvenți ai celor mai cunoscute instituții de artă din Germania, Franța și Belgia.