Articolul precedent |
Articolul urmator |
350 2 |
Ultima descărcare din IBN: 2023-01-24 13:59 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
781.8 (1) |
Muzică (1804) |
SM ISO690:2012 GHILAŞ, Victor. Proiecții ale muzicii etnice naționale în cultura europeană. In: Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare, Ed. 13, 27-28 mai 2021, Chișinău. Chișinău: Institutul Patrimoniului Cultural, 2021, Ediția 13, p. 51. ISBN 978-9975-84-140-5. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4906126 |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare Ediția 13, 2021 |
|||||
Conferința "Patrimoniul cultural: cercetare, valorificare, promovare" 13, Chișinău, Moldova, 27-28 mai 2021 | |||||
|
|||||
DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4906126 | |||||
CZU: 781.8 | |||||
Pag. 51-51 | |||||
|
|||||
Descarcă PDF | |||||
Rezumat | |||||
Comunicarea aduce în prim plan unele informații privitoare la conexiunile muzicii naționale cu spațiul european. Privind diacronic relatările depozitate în documentele literate, constatăm faptul că printre primele mostre de muzică de la noi, care atrag atenția occidentului, figurează cele datate din secolul al XVI-lea. Din perspectiva surselor scrise, muzicalitatea nativă, originalitatea cântecului și dansului poporului nostru este observată de călătorii, cronicari, pelerini, misionari, care s-au aflat în trecere prin țara noastră ori s-au stabilit cu traiul aici. Mai întâi facem referire la primele consemnări ale folclorului apărute în publicații din țările Europei Centrale (Austria, Polonia, Slovacia, Ungaria) și Europei de Vest (Franța, Germania, Italia), ele regăsindu-se în tabulaturi, antologii și (sau) culegeri de muzică. Odată ce au văzut lumina tiparului și fiind puse în circulație, acestea ajung în laboratorul de creație al unor figuri artistice europene, care au trecut la valorificarea muzicii etnice în variate forme și genuri. Catalogăm prin exemple concrete creații inspirate din melosul autohton – forme camerale de tipul suitei orchestrale (D. Speer, G. Ph. Telemann), piese muzicale instrumentale (B. Romberg), potpuriuri, marșuri, fantezii (M. Folz, S. von Nesslern), rapsodii, valsuri (F. Liszt, J. Strauss-fiul), toate având ca sursă de sugestie muzica noastră de tradiție orală. Astfel, semnalăm tendința de valorificare pe plan european a izvorului sonor național, tendință care, mai apoi, va continua cu extinderea ariei geografice a compozitorilor, care au recunoscut, apreciat și s-au aplecat asupra valorilor culturii spontane. Demersul ia în considerare și aportul compozitorilor francezi, italieni, spanioli, ruși (Ch. Gounod, E. Satie, S. Mercadante, A. Lago Massini, A. Rubinștein, Al. Verstovski ș.a.), care au proiectat în creația lor valențele și originalitatea culturii noastre muzicale, sporindu-i vizibilitatea și valoarea pe continentul european. |
|||||
|