Promovarea identităţii naţionale prin costumul popular
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
647 50
Ultima descărcare din IBN:
2024-06-29 20:36
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
391(498) (14)
Îmbrăcăminte. Costume. Costume naționale. Modă. Podoabe (280)
SM ISO690:2012
CICEO (KIS), Maria Alexandra. Promovarea identităţii naţionale prin costumul popular. In: Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului, 22 iunie 2021, Chişinău. Chișinău: Tipogr. „Notograf Prim”, 2021, Ediția 1, p. 28. ISBN 978-9975-62-434-3..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului
Ediția 1, 2021
Conferința "Portul popular – expresie a istoriei şi culturii neamului"
Chişinău, Moldova, 22 iunie 2021

Promovarea identităţii naţionale prin costumul popular

CZU: 391(498)

Pag. 28-28

Ciceo (Kis) Maria Alexandra
 
Centrul Universitar Nord din Baia Mare - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca
 
 
Disponibil în IBN: 26 iulie 2021


Rezumat

Costumul popular reprezintă una dintre cele mai importante forme de cultură ale unui popor, pe baza lui realizându-se numeroase cercetări: geneza istorică şi etapele principale de evoluţie, formele contemporane şi aria de răspândire, originalitatea sa în raport cu portul altor popoare, contribuţia lui în procesul de geneză al poporului. Influenţa pe care apropierea de oraş a avut-o asupra satelor din vecinătate reprezintă unul di factorii ce a dus la pierderea rapidă a elementelor tradiţionale ale portului popular, multe dintre acestea fiind înlocuite cu elemente de vestimentaţie moderne. De aceea, în subzona Dealurile Clujului se încearcă promovarea portului popular prin organizarea de diferite sărbători dedicate acestuia şi şezători, prin care frumuseţea portului tradițional se face cunoscută atât pe plan local, naţional, precum şi internaţional. În localitatea Gădălin, comuna Jucu se organizează Sărbătoarea portului popular, în municipiul Gherla are loc Jocul la şură, iar în localităţile Dezmir şi Sânnicoară din comuna Apahida au loc şezători, înscrise în Patrimoniul Cultural Gal Someş Transilvan. Ansamblurile folclorice au reprezentat comunele şi satele din arealul acestei subzone, nu doar prin joc, ci şi prin portul popular.