Comunităţi de epoca fierului (Cultura Babadag) din zona Dobrogei de Nord: date arheologice şi arheozoologice relative la economia alimentară şi paleomediu
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
302 18
Ultima descărcare din IBN:
2024-02-20 23:13
SM ISO690:2012
RAFAILĂ-STANC, Simina Margareta, AILINCĂI, Sorin-Cristian. Comunităţi de epoca fierului (Cultura Babadag) din zona Dobrogei de Nord: date arheologice şi arheozoologice relative la economia alimentară şi paleomediu. In: Economie şi mediu: în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului, 29 iulie - 1 august 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2021, p. 11. ISBN 978-9975-87-831-9.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Economie şi mediu 2021
Conferința "Economie şi mediu în spaţiul tiso-nistrean în epoca fierului"
Chişinău, Moldova, 29 iulie - 1 august 2021

Comunităţi de epoca fierului (Cultura Babadag) din zona Dobrogei de Nord: date arheologice şi arheozoologice relative la economia alimentară şi paleomediu


Pag. 11-11

Rafailă-Stanc Simina Margareta1, Ailincăi Sorin-Cristian2
 
1 Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi,
2 Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion”, Tulcea
 
 
Disponibil în IBN: 26 iulie 2021


Rezumat

Analizele interdisciplinare joacă un rol important în înţelegerea modului de organizare a comunităţilor umane din zona Dobrogei de Nord la începutul mileniului I a. Chr. Sinteza noastră ia în considerare studiile referitoare la siturile de la Enisala-Palanca, Rasova-Malul Roşu, Revărsarea-Dealul Tichileşti, Teliţa-Amza, Babadag, Niculiţel-Cornet, Jurilovca-Capul Dolojman şi Satu Nou-Valea lui Voicu. În toate aşezările studiate rolul cel mai important pentru procurarea hranei animale îl avea creşterea animalelor, mai ales al cornutelor mari, dar şi a ovicaprinelor şi suinelor, în vreme ce pescuitul şi vânătoarea au avut o importanţă mult mai redusă. Mamiferele domestice predomină în toate siturile analizate, în timp ce vânatul reprezintă în jur de 10% din totalul mamiferelor identificate. Relativ la pescuit, comunităţile Babadag nu exploatau decât resursele din imediata apropiere (mici râuri, bălţi şi zona costieră a actualului lac Razelm) şi foloseau în mică măsură sau chiar deloc resursele marine.