Analiza spaţială reprezintă o modalitate intuitivă de studiere a siturilor arheologice preistorice. Se poate defini simplu, ca fiind un set de tehnici ale căror rezultate sunt direct dependente de poziţia obiectelor aflate în analiză. Datorită posibilităţilor sale de a prelucra informaţia spaţială, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punct de vedere calitativ, se dovedește a fi un instrument indispensabil în cercetarea arheologică, indiferent de palierul cronologic. În directă legătură, Cost surface analysis – CSA reprezintă o suită de tehnici aplicabile în mediul GIS, destinate identificării teritoriului exploatat de una sau mai multe așezări omenești, a celor mai accesibile rute dintre staţiunile învecinate sau a timpului necesar parcurgerii unui traseu dat, în anumite condiţii de relief. Determinarea unei zone de exploatare în jurul staţiunii în discuţie este propusă prin aproximarea timpului necesar de a ajunge de la un punct la altul în teren și nu prin intermediul distanţelor. Stabilirea unei arii de captare pentru Saharna Mare vizează completarea cu noi date a volumului de informaţie obţinut din calculul parametrilor hidro-geomorfologici și din analizele spaţiale, coroborate cu cele legate de potenţialul de vizibilitate al așezării, cu scopul de a identifica posibilităţi pertinente de interpretare a tipologiei habitatului și descifrare a comportamentului acestor comunităţi. Intenţionăm să integrăm în acest studiu și rezultatele măsurătorilor magnetometrice efectuate pentru așezarea dată, dar și pentru cele din proximitatea ei, relevante fiind în acest caz informaţiile referitoare la dimensiunea siturilor, tipologia lor sau complexitatea planimetrică a acestora. Urmărim să evidenţiem modul în care topografia terenului a reprezentat, sau nu, o barieră în dezvoltarea așezărilor, delimitarea și exploatarea unui anumit spaţiu, impactul avut asupra comunităţii și cum au fost influenţate și adaptate activităţile zilnice ale acestora.