Raporturile dintre condiţiile de mediu, modul de viaţă, activităţile economice şi procesele culturale, tratate în mod diferit în literatura arheologică, necesită un efort enorm interdisciplinar pentru interpretări concludente. Printre aspectele importante în studierea acestei probleme sunt atât înţelegerea abordărilor teoretice privind interpretările economice şi ale diversităţii habitatului în arheologie, cât şi precizările terminologice şi conceptuale. Cu atât mai relevantă este tratarea acestui subiect în arheologia epocii fierului, în contextul atragerii comunităţilor protoistorice în cercul contactelor economice ale lumii antice, dar şi prin diferenţele de habitat şi mod de viaţă, care, în unele cazuri, sunt asociate cu entităţi etnice sau etnogeografice concrete. Pentru spaţiul pruto-nistrean, asemenea diferenţe sunt corelate diversităţii condiţiilor de mediu, mai ales referindu-ne la cele dintre zonele de silvostepă şi stepă, care au conotaţii importante în ceea ce priveşte dihotomiile sedentar – nomad, agricol – pastoral, explicate deseori în istoriografie şi cu semnificaţii etnice.