Tribunalul hibrid – o soluție potrivită pentru protecția drepturilor omului pe teritoriul autoproclamatei Republici Nistrene
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
490 8
Ultima descărcare din IBN:
2022-01-30 13:53
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
341.6:342.7(478) (1)
Arbitraj internațional. Jurisdincție internațională (194)
Drepturile fundamentale. Drepturile omului. Drepturi și îndatoriri ale cetățenilor (909)
SM ISO690:2012
SÎRCU, Artur. Tribunalul hibrid – o soluție potrivită pentru protecția drepturilor omului pe teritoriul autoproclamatei Republici Nistrene. In: Revista Institutului Naţional al Justiţiei, 2021, nr. 2(57), pp. 37-41. ISSN 1857-2405. DOI: https://doi.org/10.52277/1857-2405.2021.2(57).06
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Revista Institutului Naţional al Justiţiei
Numărul 2(57) / 2021 / ISSN 1857-2405

Tribunalul hibrid – o soluție potrivită pentru protecția drepturilor omului pe teritoriul autoproclamatei Republici Nistrene

The hybrid court - an appropriate solution for the protection of human rights within the territory of the Selfproclaimed Dniester Republic

DOI: https://doi.org/10.52277/1857-2405.2021.2(57).06
CZU: 341.6:342.7(478)

Pag. 37-41

Sîrcu Artur
 
Institutul de Cercetări Juridice şi Politice al AŞM
 
Disponibil în IBN: 8 iulie 2021


Rezumat

Chiar dacă practica tribunalelor hibride a fost gândită pentru represiunea infracţiunilor internaţionale, ea ar constitui un model fiabil și efectiv pentru examinarea cazurilor de încălcare a drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului pe teritorii cu jurisdicţie contestată, nu atât din perspectiva soluţionării diferendelor teritoriale, cât din raţionamente de reparare, prevenire și încetare a încălcărilor pe teritorii unde nu există un sistem de justiţie echitabilă, constituţională și independentă. Asemenea tribunale ar fi o soluţie optimă pentru examinarea în exerciţiul legalităţii a oricăror cazuri de încălcare a drepturilor omului pe teritoriul autoproclamatei republici nistrene până la soluţionarea definitivă a conflictului transnistrean. Jurisdicţia ar putea cuprinde un colegiu compus din șapte judecători, dintre care trei să fie desemnaţi de către autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova, după diferite formule, doi – desemnaţi de ONU și doi – desemnaţi de OSCE. Sugerabil ar fi ca cel puţin trei judecători să fie din rândul foștilor judecători din cadrul unei jurisdicţii internaţionale (e.g. Curtea Internaţională Penală, Curtea Europeană a Drepturilor Omului etc.). În calitate de drept material aplicabil ar putea servi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, iar ca drept procesual – legislaţia Republicii Moldova. Impactul instituirii unui asemenea tribunal ar fi crucial pentru crearea unei „zone de acoperire” a drepturilor omului în stânga Nistrului. Pentru buna funcţionalitate a acestei jurisdicţii - în special, dotată cu încredere asupra actului justiţiei, sub garanţia judecătorilor internaţionali – este recomandabil ca sursa de creare să fie, totuși, de origine externă, preferabil onuziană.

Although the practice of hybrid courts was aimed at repressing international crimes, it also represents a reliable and effective model for examining cases on violation of fundamental human rights and freedoms within the territories with contested jurisdiction, not in the light of territorial dispute settlement but from the perspective of remediation, prevention and infringements ending rational within territories where there is no fair, constitutional and independent justice system. Such courts would represent the optimal solution for assessing any cases on human rights violations on the territory of self-proclaimed Dniester Republic in line with the lawfulness exercise, until the final settlement of the Transdniestrian conflict. The jurisdiction could include a panel composed of 7 judges, of which 3 would be appointed by the constitutional authorities of the Republic of Moldova, pursuant to different formulas, 2 – appointed by the UN and 2 – appointed by the OSCE. At least 3 judges shall be preferably from among the former judges of an international jurisdiction (e.g. the International Criminal Court, the European Court of Human Rights etc.). The European Convention on Human Rights could serve as the applicable substantive law, and the legislation of the Republic of Moldova – as the procedural law. The impact of creating such a court would be pivotal for the establishment of a human rights „coverage area” on the left bank of the Dniester. It is recommended however, for the proper functioning of this jurisdiction, especially endowed with confidence in the act of justice under the guarantee of international judges, that the origin of this jurisdiction shal

Cuvinte-cheie
tribunal hibrid, protecția drepturilor omului, jurisdicţie contestată, conflictul transnistrean, drept internațional penal, proces echitabil, standarde internaționale,

hybrid court, protection of human rights, contested jurisdiction, Transdniestrian conflict, international criminal law, fair trial, international standards