Autonomia şi responsabilitatea în educaţie constituie un concept pedagogic operaţional derivat din conceptele pedagogice fundamentale care definesc normativitatea pedagogică şi finalităţile sistemului şi ale procesului de învăţământ. La acest nivel, trebuie evidenţiată dubla semnificaţie a conceptului, care fixează, epistemologic şi operaţional, sfera sa de referinţă: a) normativă – autonomia implică responsabilitatea în educaţie, care concentrează axiologic un ansamblu de imperative categorice (axiomele şi legile educaţiei) şi ipotetice (principiile educaţiei/instruirii); b) teleologică – autonomia este implicată în definirea idealului educaţiei – personalitatea autonomă şi inovatoare – responsabilizată pe termen lung, global, social şi psihologic. Datorită importanţei sale, autonomia în educaţie tinde să devină obiect de studiu specific al unei noi ştiinţe a educaţiei cu caracter aplicativ, pedagogia autonomiei, construită metodologic prin valorificarea resurselor speciale ale cercetării de tip intradisciplinar (care implică raportarea la ştiinţele pedagogice fundamentale: teoria generală a educaţiei, didactica generală, teoria generală a curriculumului) şi interdisciplinar (care implică raportarea la sociologia educaţiei/politica educaţiei şi la managementul educaţiei/managementul organizaţiei şcolare).

Autonomy and responsibility in education is an operational pedagogical concept derived from the fundamental pedagogical concepts that define the pedagogical norm and the outcomes of the system and of the educational process. At this level we need to highlight the double significance of the concept, establishing its reference sphere epistemologically and operationally: a) normative – autonomy implies responsibility in education, which concentrates axiologically on a set of imperatives, categorical (axioms and laws of education) and hypothetical (principles of education/training) ones; b) teleological - autonomy is involved in defining the ideal of education – an autonomous and innovative personality – which is made responsible in the long run and in a global, social, and psychological sense. Due to its importance, autonomy in education tends to become the specific object of study for a new applied education science, Pedagogy of Autonomy, built methodologically by capitalizing on special intradisciplinary (which involve a coordination with fundamental pedagogical sciences: general theory of education, general didactics, general curriculum theory) and interdisciplinary (involving reporting on the sociology of education/education policy and the management of education/school management) research resources