Proteinele constituie o parte componentă importantă în complexul compuşilor organici şi minerali ai mitocondriilor şi cloroplastelor. Cantitatea şi calitatea acestora este determinată ereditar şi este reglată de expresia diferenţiată (temporală şi spaţială) a genelor pe parcursul ontogenezei. În organele plantelor modificate genetic s-au constat diferite nivele de expresie a genelor şi în dependenţă de promotorul transgenelor [1]. De aceea scopul lucrării a fost de a analiza conţinutul cantitativ al proteinelor [2] izolate din mitocondrii şi plastide la tomatele modificate genetic (MG), ce conţin gena raportoare gus, aflată sub controlul promotorului 35 S CaMV şi tomatele nemodificate genetic ( soiurile Fakel şi Gloria). Rezultatele obţinute au demonstrat că tomatele modificate genetic au un conţinut mai mic de proteine atât în mitocondrii (1,39 mg/g masă verde), cât şi plastide (1,26 mg/g) comparativ cu cele ne modificate genetic (1,47 mg/g şi 1,75 mg/g, respectiv la Gloria şi 1,92 mg/g şi 1,97 mg/g la Fakel). Investigaţiile efectuate denotă existenţa unei corelaţii inverse dintre conţinutul proteinelor totale şi cel depistat în organitele celulare. Astfel, tomatele MG au un conţinut mai mare de proteine totale comparativ cu soiul Fakel în diverse organe vegetative, iar în organitele celulare (mitocondrii şi plastide) se evidenţiază o tendinţă inversă.