Educaţia Muzicală în şcoală are ca scop formarea culturii muzicale a elevului ca parte componentă a culturii lui spirituale. Conceptul educaţiei muzicale este de a preda muzica ca o artă, adică copiii la lecţia de educaţie muzicală trebuie să trăiască muzica. În primul rând profesorul trebuie să-i înveţe pe copii să asculte muzica, una este să auzi muzica şi alta este să asculţi muzica, adică să pătrunzi în tainele ei. Pe parcursul studiilor studenţii participă la cursul facultativ ’’Educaţia prin mandatare’’. Stundeţii învăţată cum să-şi dezvolte propriile calităţi, toleranţă pentru sine şi pentru cei din jur indiferent de rasă, culoarea pielii, sex etc., pentru că, indiferent de vîrstă, opinia oricărui adult sau copil este foarte preţioasă şi merită respect şi atenţie. Pe parcursul proiectului sunt discutate multe teme, astfel colegii aflată multe unul despre celălalt, participă la diverse jocuri, sunt foarte interesaţi de materialul didactic ce este pregătit pentru lecţie etc. Este un curs foarte interesant pentru că este posibil de a spune ce şi cum gândim, adică nimeni nu poate să reproşeze că nu-i adevărat ceea ce crem, nu avem frică de nimeni şi de nimic, învăţăm să ne adoptăm şi să respectăm reguli de conduită, învăţăm să înţelegem că fiecare personalitate are locul său pe acest pămînt, în această societate şi că fiecare are dreptul la opinia sa. Şi pentru că era o experienţă neordinară şi extrem de utilă, aflându-mă la ultimul an de studii am decis să realizez o cercetare în baza lucrărilor muzicale a compozitorilor impresionişti, studiate în clasele a VII-VIII-a, în ceea ce priveşte ’’utilizarea metodelor participativ – active în educaţia muzicală’’ drept condiţie de asigurare a calităţii formării profesorului de muzică,. Totodată aş dori să fiu şi formatoarea unui grup ce ar desfăşura şedinţe de „Educaţie prin mandatare”. Astfel, cercetarea pe care am realizat-o are un dublu scop: studierea posibilităţilor de a utiliza metodele participativ-active în activităţile de educaţie muzicală şi îmbogăţirea conţinului cursului „EpM” cu diverse modalităţi şi subiecte conectate cu muzică 1. Promovând câteva lecţii de educaţie muzicală în şcoală am observat că elevii nu manifestă interes mare pentru această disciplină. Şi aceasta este posibil, cred, doar în cazul în care îl poţi cuceri pe copii. Cucerirea are loc prin felul cum îi aduci pe copii în faţa muzicii, pregătindu-l să o primească cu inima şi sufletul deschis, numai în acest caz rezultatul este pozitiv. Dar pentru ai aduce în această stare de emoţii, de trăire se pot folosi mai multe tehnici de organizare şi desfăşurare a lecţiilor de educaţie muzicală. Cercetarea s-a bazat pe tehnicile participativ-active în studierea lucrărilor muzicale impresioniste în clasele a VII–VIII-a: - Metoda Brainstorming-ului sau ''asaltul de idei'' adică acumularea a unui număr mai mare de idei privind soluţionarea problemelor propuse. - Metodă ’’discuţia în grup’’ - utilă pentru a studia experienţa fiecărui membru al grupului. - ’’Discuţia cu grupul întreg’’ este o metodă de instruire, conform că-reia tot grupul discută ideile ori evenimentele ce ţin de o anumită temă. - ’’Discuţia în grupuri mici ’’ - fiecărei persoane i se oferă libertatea de a–şi alege un ritm propriu de muncă. - ’’Metoda jocului pe roluri „le oferă participanţilor posibilitatea să acţioneze ’’ca în viaţa reală’’. - ’’Terminarea propoziţiilor'' – dă posibilitate participanţilor să lucreze asupra exprimării ideilor proprii . - Metoda ’’chestionării’’ se foloseşte pentru a verifica cunoştinţele şi a evalua procesul de instruire. - ’’Metoda studiului de caz’’ se axează pe cazuri reale ori ipotetice. - Activitatea „fanteziei dirijate’’ poate începe cu lucrul individual al participanţilor, apoi se poate trece la lucrul în echipă, în timpul căruia cei prezenţi vor vorbi despre gândurile şi aspiraţiile lor. - ’’Munca creativă ’’presupune realizarea unor colajuri, elemente de de-sen liniar, imagini, picturi etc. - ’’Dezbaterile ’’pot explica gândurile participanţilor referitoare la pro-bleme controversate şi oferă posibilitatea de a expune aceste subiecte în cadrul unor dezbateri televizate. - Metoda „cercului'' este binevenită pentru monitorizarea rapidă a însuşirii materialului predat de către fiecare persoană. - ’’Jocurile de înviorare ’’sânt recomandate pentru a minimaliza efectul monotoniei, pentru majorarea fondului energetic. - ’’Vizitele instructive ''oferă posibilitatea de a aplica teoria în practică. În continuare propunem câteva exerciţii structurate într-un model de lecţie de muzică, care ar putea fi efectuat în şcoală: Denumirea lecţiei Muzica şi Pictura - impresie La începutul lecţiei sună lucrarea ’’Le petit Negre ’’de C. Debussy. Facem exerciţiul pentru a mobiliza elevii şi pentru a-i pregăti pentru participare activă la lecţie. Facem cunoştinţă Profesoara roagă elevii să ţină în mână cheia sol şi să spună câte o impresie din copilărie legată de muzică. Acest exerciţiu se face cu scopul de a face cunoştinţă între ei,de a crea o atmosferă plăcută de lucru, activizarea atenţiei, de ai introduce în tema lecţiei. În urma efectuării acestui exerciţiu pot fi obţinute diferite răspunsuri ,cum ar fi: „mă numesc Tatiana şi impresia mea a fost atunci când la vârstă fragedă mama mă punea să cânt şi eram aplaudată’’,’’mă numesc Pavel şi impresia mea a fost când în copilărie pentru prima dată am auzit o orchestră simfonică’’, „mă numesc Natalia şi impresia mea a fost la vârstă mică când am auzit-o pentru prima dată pe Irina Loghin cu cântecul ’’Dute, dor, şi nu te întoarce’’, etc. Aşteptările Trecerea la următorul exerciţiu are loc prin audierea lucrării : „ Danseuses de Delphes ’’ de C . Debussy . Scopul exerciţiului este de a afla ce aşteaptă fiecare elev de la lecţie, de a afla volumul de cunoştinţe pe care îl posedă elevii la tema propusă. Fiecare persoană primeşte câte o notă muzica lă şi scrie aşteptările. Trecerea la următorul exerciţiu are loc prin audierea lucrării: „Voiles” de C.Debussy. Exerciţiu Profesoara povesteşte despre apariţia curentului imresionism în literatură, pictură. Prezintă imagini ca: ’’Impresie, răsărit de soare’’, ’’Catedrala din Rouen’’,’’Gara Saint-Lavare ’’ etc , şi pictori ca: Cezanne, Pissarro, Monet, Sisley, Degas, Renoir. Atrage atenţia asupra specificului acestui curent. Profesoara propune o riglă istorică, adică: Romantism –Realism–Impresionism–Post-impresionism–Fauvism şi Cubism. Profesoara concluzionează prin a spune că impresionismul se caracterizeză prin concentrarea asupra impresiilor fugitive produse de o scenă sau de un obiect, pictorii se axează asupra fenomenelor mai mult decât asupra aspectului stabil şi conceptual al lucrurilor. Pictorii preferau pictura în aer liber, cu folosirea cromaticii pure şi mişcărilor fine de penel pentru a stimula lumina reală.Impresionismul “prinde” o anumită impresie asupra luminii şi materiei, adică vibraţia luminii şi culoarea ca principală funcţie expresivă. Pentru asimilarea informaţiei noi, dar şi pentru trecerea la următoarea activitate este audiată lucrarea: „Le vent dans la plaine’’de C Debussy. Pentru o degajare emoţională dar şi activizm fizic se efectuiază un joc. Profesoara plasează cu bandă lipicioasă, pe spatele fiecăruia câte o foaie cu nume de compozitori, personaje, opere, dar ei întrebând de colegi cu ajutorul diferitor întrebări află ce este scris pe foaie. După efectuarea jocului se audiază : „La file aux chereux de lin” de C Debussy. Exerciţiu Profesoara continuă descrierea curentului artistic impresio-nism cu propriu-zis reflectarea acestuia în muzică. Vorbeşte despre compozitori impresionişti c: Claude Debussy, Maurice Ravel, Paul Dukas, Alexandr Scriabin, Frederick Delius. Numeşte cei mai renumiţi compozi-tori. Est propus pentru audiere ’’Visul de după amează a unui faun’’ de C. Debussy. Sunt furnizate informaţii despre M. Ravel şi de Bolero, care este un dans de origine spaniolă cu măsură 3/ 4. În practica populară, dansul era însoţit de cîntec şi acompaniat de chitare sau castaniete. El se sprijină permanent pe o ritmică constantă susţinută la început de două tobe mici. Evaluarea Evaluarea se face pentru a afla ce cunoştinţe, capacităţi şi atitudini au acumulat elevii. Se efectuează următorul exerciţiu: toţi elevii se împart în 4 grupuri după principiul: roşu, galben, verde, albastru. Fiecare grup primeşte câte o foaie pe care trebuie să deseneze mîina stîngă şi în dreptul fiecărui deget să prezinte în formă scrisă răspunsul la următoarele întrebări: 1. să numească momentul în care apare curentul impresionism, 2. să numească 5 pictori impresionişti, 3. care este ideia generală a impresionismului, 4. să numească cei mai renumiţi compozitori impresionişti, 5. să deseneze ritmul unei lucrări impresioniste cunoscute. Lecţia se finalizează cu acelaşi fragment muzical cu care s-a început: ’’Le petit Negre’’ de C. Debussy. În urma cercetărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că folosirea metodelor participativ –active la tema ’’Imaginea muzicală’’ în clasa a VII-a, contribuie la ameliorarea climatului psihologic din grupul academic, stimularea intereselor şi activităţilor de cunoaştere a elevilor, lărgirea orizontului cultural al elevilor şi dezvoltarea sensibilităţii muzicale a elevilor claselor a VII-a, profesorii şi studenţii, aflându-se la capitolul „practica pedagogică” obţin competenţe profesionale la nivel de cunoştinţe, aplicare şi integrare, astfel, asigurându-se calitatea specialistului de muzică în contextul educaţiei contemporane.