Actualitatea temei. Una din multiplele probleme de actualitate constă în aflarea unor modalităţi optime de dezvoltare a atituidnii civice faţă de plaiul natal. Cu siguranţă, prin contribuţia civică elevii pot descoperi posibilitatea şi importanţa realizării simultane a necesităţilor sale atât ca indivizi, cît şi ca membri ai societăţii. Contribuţia civică este o punte care asigură transefrul de cunoştinţe dinspre interesul privat al individului către interesul şi binele comun al întregii societăţi. În opinia lui Dumitru Şandru contribuţia civică poate fi percepută ca o abordare particulară a educaţiei şi care ajută să dezvolte abilităţi necesare dezvoltării spiritului de cetăţean al Republicii Moldova. În condiţiile contemporane devine evidentă importanţa educaţiei civi-ce, formării culturii civice. Educaţia civică şi socială are rolul de a pregăti multilateral elevii de vârstă şcolară mică pentru o participare deplină la viaţa socială. Dar pentru ca individul să aibă o atitudine bună faţă de plaiul natal este necesar să i se transmită un volum de cunoştinţe, să i se dezvolte anumite abilităţi. Obiectul investigaţiei noastre îl reprezintă procesul de formare a atitu-dinii civice prin intermediul observărilor la lecţiile de limbă română în cla-sele I-IV. Scopul cercetării îl constituie investigaţia nivelului de dezvoltare a atitudinii civice la elevii mici şi modalităţile psiho-pedagogice de formare a atitudinii. Ipoteza investigaţiei - dacă în clasele I-IV din şcolile rurale vor fi crea-te condiţii favorabile pentru organizarea activităţii de observare, atunci elevii se vor încadra în această activitate ceea ce va facilita dezvoltarea spiritului de observare care influenţează apariţia şi formarea atitudinii civice. În procesul studiului au fost realizate următoarele obiective: cercetarea surselor teoretice ce abordează problema privind formarea atitudinii civice faţă de plaiul natal; diagnosticarea nivelului de dezvoltare a atitudinii civice faţă de plaiul natal; elaborarea şi implementarea programului de formare a atitudinii civice a copiilor mici faţă de plaiul natal; verificarea experimentală a eficacităţii programului propus. Metode de cercetare: metoda observării; metoda convorbirii; metoda analizei produselor activităţilor elevilor; experimentul pedagogic. Eşantionul de cercetare a fost constituit din 23 de subiecţi experimentali din r-nul Ocniţa satul Lencăuţi. În investigaţia realizată de noi am utilizat două concepte-cheie pe care le prezentăm în continuare. Conceptul "cetăţenie" înregistrează multiple definiţii. În general se pune problema apartenenţei la o comunitate ceea ce presupune drepturi, obligaţii. În acest sens, cetăţeanul este întotdeauna "co-cetăţean", cineva care trăieşte împreună cu ceilalţi. Cetăţeanul este o persoană care are drepturi şi îndatoriri într-o societate. "Atitudine" - termenul se referă la modalităţile de a reacţiona verbal sau prin comportamente în mod personal faţă de problemele curente de viaţă, cele legate de conduitele semenilor şi cele privind munca, activităţile şi produsele personale, stilul şi valoarea lor. În plan psihologic atituduinea este definită ca o "stare de spirit" sau o dispoziţie interioară dobîndită de o persoană în relaţiile sale cu sine şi cu mediul exterior. Dacă vorbim de formarea atitudinii civice avem în vedere şi dezvolta-rea patriotismului, care din perspectiva psihologică este considerat ca o trăsătură de la cea mai fragedă vârstă şi se îmbogăţeşte cu noi dimensiuni pe tot parcursul existenţei umane ca urmare a dinamicii relaţionale dintre individ şi patria sa, plaiul său natal. Patriotismul este ataşamentul faţă de pământul natal. Prin esenţa sa, patriotismul presupune ataşament şi respect pentru virtuţile dominante şi specifice ale naţiunii. Multiplicarea şi diversificarea trăirilor afective pe care le include sunt consecinţa raportării individului la întreaga exigenţă a patriei din care face parte. Scopul fundamental al educaţiei civice este interiorizarea conţinutului şi notelor definitorii ale patriotismului, transformarea lor în mobiluri interne şi manifestări comportamentale ale copilului în relaţiile sale cu mediul geografic spiritual al plaiului său. Învăţătoarea trebuie să-i familiarizeze pe copii cu frumuseţile acestui pămînt, cu trecutul său istoric, cu jertfele care sau adus pentru apărarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, să le cultive respectul pentru valorile materiale şi spirituale ale celorlalte popoare şi naţiuni. Pentru ca aceste informaţii să se transforme în convingeri este necesară asocierea lor cu trăiri afective corespunzătoare. Aceasta constituie latura dinamică a patriotismului care alimentează din interior funcţionarea sa, imprimând relaţiile dintre copil şi patria din care face parte. Toate aceste stări şi stări afective constituie sentimentul dragostei faţă de patrie, care se ramifică în stări şi străiri afective particulare cum ar fi: admiraţia faţă de locul natal, faţă de bogăţiile şi frumuseţea naturii. Noi am încercat să demonstrăm cele menţionate în lucrul experimental organizat şi desfăşurat în condiţiile şcolii rurale. Lucrul experimental sa desfăşurat în 3 etape. I etapă - experimentul de constatare. Scopul de a constata nivelul dezvoltării atitudinii civice faţă de plaiul natal la elevii mici. Investigaţia a fost efectuată cu elevii clasei a II-a a şcolii medii Lencăuţi r-nul Ocniţa. Copiilor li sa propus să scrie eseuri pe tema: "Plaiul meu natal". În urma analizei eseurilor scrise s-a observat că elevii vorbesc mai mult despre familie, despre casa şi ograda lor. Foarte puţin este descris satul lor de baştină, care are o natură pitorească. Iată de exemplu ce ne scrie Mariana, elevă din clasa II-a: "Locuiesc în satul Lencăuţi. Este un sat mare. Casa mea este situată nu departe de şcoală, am o casă mare şi frumoasă cu o ogradă spaţioasă." În eseuri copiii nu-şi exprimau emoţiile, a atitudinii lor faţă de casă. Pentru ei plaiul natal înseamnă casa unde s-au născut. Următoarele probe care au fost efectuate au avut ca scop determinarea gradului de dezvoltare a atitudinii civice faţă de ceea ce-l înconjoară. Proba 1. "Mergi prin pădure şi găseşti un arici cu lăbuţa ruptă. Cum vei proceda?" Proba 2. "În curtea şcolii sunt aruncate deşeuri de la alimente. Cum vei proceda?" Proba 3. "Mergînd spre casă observi că colegii tăi rup florile de la poarta vecinii. Cum procedezi?" După ce elevii au îndeplinit toate însărcinările am analizat răspunsurile lor şi am obţinut următoarele rezultate: Nivel superior - 1 elev; Nivel mediu - 8 elevi; Nivel inferior - 14 elevi. În urma probelor efectuate am ajuns la concluzia că la majoritatea elevilor nu le este formată atitudinea civică faţă de plaiul natal. A II etapă - experimentul de formare. Experiemntul formativ a avut ca scop formarea atitudinii civice prin intermediul observărilor la lecţiile de limbă română. Programul formativ este inclus în câteva proiecte de limbă română. Unul din aceste proiecte are subiectul: Poezia "Patria" de D.Matcovschi. Înainte de a citi poezia mai întâi vom lucra cu vocabularul, vom explica cuvintele necunoscute. "Strămoş - străbun, bătrân"; "Codru - pădure, dumbravă"; "Meleag - plai natal, baştină"; "Plai - meleag, baştină"; După citirea acestei poezii, copiilor le-a apărut în minte diferite imagini. "Ionel" - această poezie ne-a trezit dragostea faţă de patrie; plai natal. Copiii, cum credeţi ce emoţii avea poetul când scria această poezie? - Emoţii pozitive, înălţătoare; - Copii, ce emoţii simţiţi voi, ascultând această poezie? - Emoţii de dragoste, de durere în suflet. Cum aţi putea altfel să de-numiţi această poezie? - "Meleagul meu" Prin intermediul acestei poezii "Patria" de D.Matcovschi li se va forma copiilor atitudinea civică faţă de plaiul natal. III etapă - experimentul de control. În scopul determinării eficacităţii muncii experimentale orientate spre formarea atitudinii civice faţă de plaiul natal la elevii clasei a II-a din s.Lencăuţi, r.Ocniţa am efectuat experimentul de control. Am folosit diverse probe în cadrul activităţilor extraşcolare, ce reflec-tau tematica cunoştinţelor acumulate în decursul anului. Activităţile extra-didactice au demonstrat că munca depusă în tipul experimentului formativ n-a fost zadarnică. În activitatea extraşcolară fiecare copil poate să se manifeste liber, în mod creator şi să participe cu plăcere la activităţile organizate. Elevii au ajuns la concluzia că pentru a se bucura de frumuseţea naturii este necesar să avem grijă de ea, elevilor li s-a implantat ideea că noi suntem o parte a naturii şi de aceea trebuie să sădim flori, pomi, să îngrijim un izvoraş, să lăsăm în ordine locurile pe care le vizităm. Concluzii. Investigaţia experimentală a arătat că atitudinea civică faţă de plaiul natal joacă rolul preponderent în dezvoltarea personalităţii elevului mic, însă rolul decisiv îi revine învăţătorului. În rimul rînd el pregăteşte terenul pentru educarea dragostei faţă de plaiul natal, crează aşa condiţii unde elevilor li se stimulează sfera emoţional pozitivă. Pentru a educa dragostea faţă de plaiul natal la elevii mici, trebuie să-i încadrăm în anumite activităţi, ceea ce li va permite să descopere necesita-tea ocrotirii plaiului natal.