Efectele sinergismului plante-microorganisme privind fitoremedierea solurilor poluate cu metale grele
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
689 51
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-11 13:56
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
579.64+631.461 (5)
Microbiologie aplicată (368)
Știința solului. Pedologie. Cercetări pedologice (714)
SM ISO690:2012
MINUŢ, Mariana, ROSCA, Mihaela, COZMA, Petronela, DIACONU, Mariana, GAVRILESCU, Maria. Efectele sinergismului plante-microorganisme privind fitoremedierea solurilor poluate cu metale grele. In: Biotehnologii moderne - soluții pentru provocările lumii contemporane, 20-21 mai 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Tipografia "Artpoligraf", 2021, p. 72. ISBN 978-9975-3498-7-1. DOI: https://doi.org/10.52757/imb21.038
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Biotehnologii moderne - soluții pentru provocările lumii contemporane 2021
Simpozionul "Simpozion ştiinţific naţional cu participare internaţională: "
Chişinău, Moldova, 20-21 mai 2021

Efectele sinergismului plante-microorganisme privind fitoremedierea solurilor poluate cu metale grele

DOI:https://doi.org/10.52757/imb21.038
CZU: 579.64+631.461

Pag. 72-72

Minuţ Mariana1, Rosca Mihaela12, Cozma Petronela21, Diaconu Mariana1, Gavrilescu Maria13
 
1 Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi“, Iaşi,
2 Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi,
3 Academia Oamenilor de Știință din Romania
 
 
Disponibil în IBN: 11 iunie 2021


Rezumat

Prezența metalelor grele în sol (nichel, cadmiu, plumb, cupru, zinc) provenite din diferite activități (utilizarea în agricultură a nămolurilor provenite de la epurarea apelor uzate, depozitarea deșeurilor, utilizarea pesticidelor și a fertilizatorilor, activități industriale) provoacă efecte negative asupra fertilității și structurii solului, creșterii și dezvoltării plantelor, precum și asupra sănătății umane. În acest context, eliminarea metalelor din sol devine o prioritate în scopul protejării sănătății umane și a mediului înconjurător, dar și o mai bună conservare a resurselor pentru generațiile viitoare. În ultimii ani s-a acordat o atenție deosebită tehnologiilor „verzi” derivate din biotehnologii. Fitoremedierea este o metodă de eliminare a metalelor grele din sol utilizând specii de plante care trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici precum: creștere rapidă, sistem radicular ramificat, producție ridicată de biomasă, capacitatea de a tolera și de a acumula cantități mari de metale grele. Creșterea și dezvoltarea plantelor în prezența metalelor grele este favorizată de prezența bacteriilor care promovează creșterea plantelor (PGPB). Între bacterii și rădăcinile plantelor se pot forma legături simbiotice care sunt benefice, atât pentru plantă, dar și pentru microorganismele ce se dezvoltă pe suprafața, în jurul sau în interiorul rădăcinilor. PGPB pot facilita creșterea și dezvoltarea plantelor prin mecanisme directe producția de fitohormoni, fixarea azotului, solubilizarea fosfatului și a potasiului, și indirecte care privesc protejarea plantelor împotriva agenților patogeni. De asemenea, bacteriile, care promovează creșterea plantelor, conferă acestora rezistență la metalele grele și cresc toleranța față de toxicitatea acestora. În acest context, scopul prezentei lucrări este de a analiza efectele benefice ale bacteriilor Azotobacter chroococcum, Bacillus subtilis și Pseudomonas fluorescens asupra creșterii plantelor Sinapis alba L. (muștar alb), Brassica napus L. (rapiță) și Amaranthus retroflexus L. (știr) în vederea utilizării ulterioare în procesul de fitoremediere a solurilor contaminate cu metale grele. Experimentele s-au realizat în vase de polipropilenă cu volumul de 30 mL, fiecare conținând 15 grame de sol steril/nesteril și 2 semințe. Plantele au fost crescute în perioada 9 Septembrie - 3 Octombrie 2019, în condiții de laborator. Rezultatele au arătat că fiecare bacterie a stimulat în mod diferit creșterea plantelor. De exemplu, în solul nesteril, Pseudomonas fluorescens a stimulat cel mai mult creșterea tulpinilor muștarului cu 25,15%, iar lungimile tulpinilor știrului au fost mai mari cu 25 mm în prezența bacteriei Bacillus subtilis comparativ cu proba martor, în solul steril.