Omul ca parte componentă, și poate cea mai importantă, a mediului ambiant este în permanență expus factorilor de risc pentru sănătate. Marea provocare a mileniului trei produsă de virusul SARS CoV-2 vine să confirme odată în plus această afirmație. Apărută spontan în provincia chineză Wuhan la 12 decembrie 2019, manifestându-se la început ca o epidemie locală, boala coronavirus s-a extins rapid pe întreg mapamondul, căpătând un caracter global constant cu grave repercusiuni asupra întregii civilizații umane, afectând grav toate domeniile de activitate, cu efect devastator și recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății ca pandemie pe 11 martie 2020. Fenomenul Covid-19 a ridicat foarte multe semne de întrebare legate de noua boală Coronavirus cu extindere și progresare rapidă și o evoluție imprevizibilă cu posibile mutații. Primele cazuri de coronaviroze în România și Republica Moldova s-au confirmat pe 26 februarie și respectiv 7 martie 2020. Statisticile pentru Republica Moldova nu diferă cu mult de statistica globală – o incidență și prevalență în continuă creștere a morbidității și mortalității populației. Încă din start s-a observat vulnerabilitatea persoanelor cu comorbidități și mortalitate crescută anume la acest contingent. O analiză statistică preliminară a lunilor martie-decembrie 2020 demonstrează elocvent acest lucru. Astfel, din numărul total de decese înregistrate în această perioadă – 2846, comorbiditățile au constituit 1905 persoane, adică 66,93% dintre care în mediul rural 1197 (57,56%) și cel urban 1649 (73,74%). O pondere atât de mare a comorbidităților este constituit în circa 90% din obezitate, diabet zaharat tip I și II și hipertensiune arterială. Cercetări recente au arătat, că aceste comorbidități sunt expuse unui proces imunoinflamator sistemic provocat de factorii pro-inflamatori IC-β, care reglează expresia altor citokine, adipokine și chemokine: Interleukina-6 (IL-6), factorul TNF-α (factorul de necroză tumorală), chemokinele cu receptorii CCR2 și CCR5. Acești factori sunt activați de prezența SARS CoV-2, astfel agravânduse evoluția bolilor metabolice. În același timp este activată inflamația sistemică. În paralel cresc nivelul coagulabilității şi inhibarea fibrinolizei cu un exces de activare a trombocitelor, urmate de o creștere a markerilor proinflamatori şi de formarea microtrombilor și afectarea organelor vitale ale sistemului cardio-respirator și cerebral. Simultan apare pericolul coinfecțiilor bacteriene și virotice pulmonare. De rând cu accentuarea răspunsului imun și inflamator la invazia virusului, acesta din urmă participă direct la deterioarea insulelor pancreatice și eliberarea de enzime legate de leziuni tisulare, răspunsuri inflamatorii hiperreactive și stare hipercoagulabilă, creșterea riscurilor de pneumonie severă, asociată cu metabolismul glucozei alterat în comparație cu persoanele nondiabetice și non-obeze. Aceste mecanisme încă neelucidate până la capăt ne oferă oricum niște dovezi concludente, iar măsurile de prevenție cu un management clinic efectiv la etapa de incubație și cea incipientă, cu strategii terapeutice avansate și o medicație ţintă antiinflamatorie și anticoagulantă pe fundalul unei terapii antivirale și antibacteriene, pe prim plan rămânând măsurile stricte de precauție și prevenție, ar putea reduce numărul complicațiilor severe, urmate de decese.