Situl arheologic Cinișeuţi I (47°42’44.39”N; 28°52’21.61”E) se află în dreapta drumului naţional R20, Chișinău – Rezina, la cca 650 m sud-est de ferma de porci și cca 1,5 km nord-est de satul Cinișeuţi. Așezarea a fost descoperită de către P.P. Bîrnea și V.S. Beileicci în urma cercetărilor de suprafaţă, efectuate în anul 1962, fiind menţionată în raportul acestora ,,Отчет о работе отряда разведки в 1962 г.” (Бырня, Бейлекчи 1963, 14) ca un sit cu nivele de locuire: din perioada eneolitică (cultura Tripolie) și prima epocă a fierului. Informaţia despre așezarea din prima epocă a fierului va fi preluată de către V. Lapușnean, I. Niculiţă și M. Romanovskaia în repertoriul ,,Памятники раннего железного века” (Лапушнян, Никулицэ, Романовская 1974, 18), ulterior regăsindu-se și în ,,Repertoriul arheologic al raionului Rezina”** (Leviţchi 1993, 1-2). De asemenea, așezarea este inclusă în lista siturilor culturii Cozia-Saharna, întocmită de M. Kashuba (Кашуба 2000, 366, рис. XLVI/5). Având drept scop verificarea datelor ce se conţin în repertorii, precum și stabilirea coordonatelor sitului, în luna aprilie 2021, colaboratorii LCȘ ,,Tracologie” din cadrul Universităţii de Stat din Moldova au întreprins periegheze în preajma localităţii Cineșeuţi, raionul Rezina. În urma cercetărilor de suprafaţă, așezarea a fost localizată pe panta unei vâlcele, ce are expunerea sud – sud-est. Plecând de la cartarea materialelor arheologice, s-a stabilit că în partea de sus a pantei, pe o suprafaţă de cca 500×150 m, se răspândesc în exclusivitate fragmente de ceramică, specifice culturii Cucuteni-Tripolie. Iar la poalele pantei, de pe o arie de cca 380×100 m au fost recoltate, preponderent, vestigii ce ţin de prima epocă a fierului. Această repartizare a materialelor arheologice permite constatarea că în punctul Cineșeuţi I au existat două așezări: una – din epoca eneolitică* și cea de-a doua – din prima epocă a fierului. Artefactele atestate pe suprafaţa așezării din prima epocă a fierului sunt reprezentate de o cute din piatră de gresie, două fusaiole (una în formă de pară și un fragment de la o piesă bitronconică) și 45 fragmente de ceramică. Fragmentele descoperite au făcut parte din recipiente modelate cu mâna din pastă de lut cu degresanţi de șamotă. Majoritatea cioburilor au o cromatică ce variază de la cenușiu la negru, unele având culoare cărămizie. Printre cioburile recuperate se evidenţiază fragmente de la oale, străchini și cești – buze, pereţi, funduri și toarte. O parte dintre ele sunt decorate cu incizii sau imprimeuri. Ceramica descoperită pe suprafaţa așezării Cineșeuţi I este similară celei întâlnite în siturile de tip Cozia-Saharna din spaţiul limitrof – Ţahnăuţi, Saharna ,,Ţiglău”, Saharna Mare / ,,Dealul Mănăstirii” etc. Astfel, plecând de la aceste artefacte, putem considera că și această așezare a funcţionat în prima epocă a fierului, făcând parte din comunitatea de tip Cozia-Saharna, care a locuit în regiunea Nistrului Mijlociu în sec. X-IX a. Chr.