Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
388 27 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-04-15 17:53 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616-006-02:575.1 (1) |
Patologie. Medicină clinică (6963) |
Genetică generală. Citogenetică generală (427) |
SM ISO690:2012 ROTARU, Ludmila, ROTARU, Tudor, VÎRLAN, Mariana, CIOBANU, Veronica, BÎLBA, Valeriu. Unele aspecte genetice și epigenetice implicate în cancerogeneză.. In: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale, 2020, nr. 4(68), pp. 83-88. ISSN 1857-0011. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţe Medicale | |||||||
Numărul 4(68) / 2020 / ISSN 1857-0011 | |||||||
|
|||||||
CZU: 616-006-02:575.1 | |||||||
Pag. 83-88 | |||||||
|
|||||||
Descarcă PDF | |||||||
Rezumat | |||||||
Introducere. Cancerogeneza are la bază o multitudine de mecanisme complexe, care afectează structura ADN-ului şi expresia multor gene – mecanisme genetice şi epigenetice. Mecanismele moleculare ale cancerogenezei sunt multiple, iar realizările recente ale oncogenomicii deschid calea medicinei personalizate în cancer, ceea ce generează aplicarea acestora în diverse domenii ale oncologiei clinice: în diagnostic, prognostic, tratament și în cel epidemiologic. Material și metode. Pentru cercetarea în cauză au fost analizate 20 articole științifice. A fost efectuată o căutare sistematică a literaturii pe internet, pentru articole de recenzie în bazele de date biomedicale, prin intermediul Google Scholar, PubMed şi Medline, articole ce sunt publicate în limba engleză. Rezultate. În articolul dat a fost analizată transformarea neoplazică a celulelor, determinată de mutații ale unor gene implicate în unele tipuri de cancer, cât și fenomenele epigenetice, care influențează funcția genelor. Modificările genetice şi epigenetice sunt diverse: substituţii nucleotidice, deleţii şi inserţii, rearanjări cromozomiale, creşterea numărului de cópii (amplificări), alterări în metilarea ADN (de exemplu, hipermetilarea şi deci, inactivarea consecutivă a GST sau hipometilarea, cu activarea oncogenelor), modificări ale cromatinei sau în ARNmi (care pierd funcția de reglare). Concluzii. În prezent, procesele cancerigene sunt cele mai studiate, dar rămân o problemă confuză a biologiei și a medicinei. În ultimii ani, epigenetica are o contribuție enormă la înțelegerea transformării celulelor normale în celule maligne, ceea ce face posibilă evaluarea rolului nu numai al mutațiilor în carcinogeneză, dar și a genelor de reglare asociate cu modificări ale ARN-urilor necodificate, organizarea cromatinei și metilarea ADN. O înțelegere mai profundă a mecanismelor moleculare ale bolii și a profilului genetic al pacienților, permit dezvoltarea medicamentelor mai specifice și asigură tratamente țintite, personalizate, dar și terapii ghidate de răspuns. |
|||||||
Cuvinte-cheie cancerogeneză, metilare, oncogene, cromatina, histone, microARN, carcinogenesis, methylation, oncogenes, chromatin, histones, MicroRNA, канцерогенез, метилирование, онкоген, хроматин, гистон, микроРНК |
|||||||
|