În contextul greşelilor fl agrante care sunt întâlnite în pictura de factură eclezială şi al lipsei de cunoştinţe de bază în acest domeniu, acest studiu vine să prezinte modalitatea în care Erminia a evoluat în decursul istoriei. Pornind din perioada bizantină, trecând prin etapa post-bizantină şi ajungând până în zilele noastre, Ermimia şi precursoarele ei, manuscrisele şi caietele de schiţe, au avut ca scop ajutarea şi menţinerea unei unităţi canonico-artistico-ecleziale în tot arealul creştin ortodox. Un alt aspect al articolului prezintă identifi carea unor metode de abordare a Erminiei din varii puncte de vedere: tehnic, iconografi c-ilustrativ, compoziţional, academic şi teologic. În decursul istoriei, Erminia a fost sintetizată şi structurată în aşa manieră, încât să ofere un maximum de informaţii, dar volumul ei să nu fi e unul anevoios de folosit de către iconari.

In the context of the glaring mistakes that are encountered in ecclesiastical painting and the lack of basic knowledge in this fi eld, this study comes to present how Erminia has evolved throughout history. Starting from the Byzantine period, passing through the post-Byzantine period and reaching the present day, Erminia and its predecessors, manuscripts and sketchbooks, aimed to help and maintain a canonical-artistic-ecclesial unity throughout the Orthodox Christian area. Another aspect of the article is to identify some ways of approaching Erminia from various points of view: technical, iconographic-illustrative, compositional, academic and theological. Throughout history, Erminia has been synthesized and structured in such a way as to provide a maximum of information but its volume should not be difficult to use by iconographers.