Soluţiile tehnice utilizate în energetică nu întotdeauna corespund cerinţelor nivelului de protecţie pentru utilajul sistemelor de telecomunicaţii. Asupra eficienţei de funcţionare a sistemelor tradiţionale de protecţie contra supratensiunilor influenţează şi particularităţile de realizare fizică a lor. Deoarece dezvoltarea infrastructurii sistemelor moderne de telecomunicaţii are loc deja pe fonul infrastructurii existente a altor sisteme tehnice (care nu pot fi schimbate) aceasta impune un şir de restricţii suplimentare, care şi determină particularităţile constructive şi regimurile de funcţionare ale instalaţiilor de protecţie şi PLP a utilajului sistemelor de telecomunicaţii. Electrodul vertical este amplasat în solul multistratificat şi modelul de calcul examinat include straturi ale solului cu următoarele valori ale parametrilor: pământ negru (grosimea stratului h1=1.01.5 m); argilă nisipoasă (h2=2.0-2.5 m); argilă (h3=3.0 m); nisip (h4=3.0-5.0 m); calcar lacustru, piatră de var (h5=5.0 m) şi stratul acvatic mineralizat slab (h6=2 m). Astfel, modelul de calcul al solului utilizat pentru determinarea rezistenţei PLP include şase straturi separate a căror parametri electrofizici se schimbă prin salt de la strat la strat şi care are o adâncime Hpăm.=h1+h2+h3+h4+h5+h6= 16,0-23,0 m. Valoarea parametrului Hpăm este aproape de dimensiunile geometrice ale PLP cu electrodul vertical (din oţelul acoperit cu cupru cu diametrul D=16mm) la lungimea receptorului de trăsnet L1=0,4m şi lungimea conductorului de legare la pământ, care în modelul dat este egală L2=145m. Pentru modelul cercetat vom admite că valorile medii ale rezistenţei specifice şi constantei permitivităţii dielectrice ale straturilor au următoarele valori: pământ negru ρ1=200 Ω·m, ε1=5,0; argilă nisipoasă ρ2=100 Ω·m, ε2=5,5; argilă ρ3=60 Ω·m, ε3=5,7; nisipul ρ4=1000 Ω·m, ε4=3,5; calcar lacustru, piatră de var ρ5=500 Ω·m, ε5=4.5; stratul acvatic mineralizat slab ρ6=25 Ω·m, ε6=80. Da se acceptă această ipoteză, că schimbarea rezistenţei specifice a solului şi constantei dielectrice au loc prin salturi la hotarele de stratificare definite pentru tipurile de sol enumerate obţinem schema echivalentă a circuitului prezentată în fig. de mai jos.figuraPentru receptorul curentului de trăsnet şi conductorul de legare la pământ, amplasate pe acoperişul şi elementele portante ale clădirilor este caracteristică dependenţa parametrilor specifice de frecvenţă. Acest model poate fi utilizat pentru modelarea matematică a procesului de propagare a undei de curent şi potenţial în circuitul instalaţiei de paratrăsnet cu scopul determinării supratensiunilor la diferite valori ale curentului loviturii de trăsnet şi de determinare a influenţei modelelor de stratificare a solului asupra curentului de scurgere în pământ.