Unele discuţii cu privire la fauna de mamifere din meoţianul platformei moldoveneşti
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
206 2
Ultima descărcare din IBN:
2023-10-28 12:41
SM ISO690:2012
DELINSCHI, Andrian. Unele discuţii cu privire la fauna de mamifere din meoţianul platformei moldoveneşti. In: International Conference of Young Researchers , 6-7 noiembrie 2008, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2008, Ediția 6, p. 87. ISBN 978-9975-70-769-5.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 6, 2008
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 6-7 noiembrie 2008

Unele discuţii cu privire la fauna de mamifere din meoţianul platformei moldoveneşti


Pag. 87-87

Delinschi Andrian
 
Universitatea de Stat din Tiraspol
 
 
Disponibil în IBN: 25 mai 2021


Rezumat

În urma studiului a siturilor cu faună de Hipparion de pe întreaga Platformă Moldovenească putem menţiona că specia comună, care se întâlneşte aproape în toate siturile sus menţionate este Hipparion moldavicum Gromova. Pentru prima dată această specie a fost descrisă de către Gromova, din situl Taraclia, fiind apoi descrisă din mai multe situri de pe Platforma Meoţiană caracteristice întregului Meoţian. Referindu-ne la asociaţia faunistică din situl de la Taraclia putem menţiona că acestă asociaţie conţine cel mai mare număr de specii de macromamifere (peste 40). În componenţa acestei asociaţii faunistice, observăm specii caracteristice atât întregului Meoţian, cât şi specii caracteristice părţii superioare a Meoţianului: Palaeorix majori Shlosser, Hipparion platigenys Gromova, Protragelaphus skouzeri Weithofer, Procorbus melania Chomenko. Astfel este clar că asociaţia faunistică de la Taraclia aparţine părţii superioare a Meoţianului, fiind, posibil la limita dintre Meoţianul mediu – Meoţianul superior (partea superioară a biozonei MN 11 – partea inferioară a MN12). În asociaţia faunistică din situl de la Cimişlia, de asemenea sunt prezente specii caracteristice întregului Meoţian, dar predomină speciile caracteristice părţii superioare a Meoţianului: Promeles palaeatica Weithofer, Eomellivora rumana Simionescu, Thalassictis parvum (Chomenko), Palaeoreas lindermayeri Wagner, Helladotherium suchovi Godina. Descoperirile recente a resturilor de micromamifere, ce sunt caracteristice părţii superioare a Meoţianului tardiv (Tamias atsali Bruijn, Lophocricetus minuscilus Savinov, Neocricetodon browni DaxnerHook, Pseudocricetus orinteuropeus Topacevski et Skorik), din situ de la Cimişlia au demonstrat clar că asociaţia faunistică din acest sit este mai tânără de cât cele de la Cioburciu şi Taraclia fiind atribuită Meoţianului superior sau limitei dintre Meoţian – Ponţian (partea superioară a biozonei MN12 sau limita MN12 – MN13 ). O determinare biostratigrafică aproximativă o putem face sitului de la Plopana unde sunt prezente atât specii caracteristice întregului Meoţian: Hipparion moldavicum Grom., Aceratherium incissivum Kaup., cât şi părţii sale inferioare: Tragocerus lesckewitschi Borissiak. Astfel situl de la Plopana, posibil aparţine Meoţianului inferior (biozona MN11), având unele asemănări cu situl Grebeniki (Ucraina).

Cuvinte-cheie
vertebrate, meoţian, platforma moldovenească