În ultimul deceniu, a devenit standard folosirea memoriei de traducere, în care se stochează terminologia folosită anterior, și a aplicațiilor pentru traducere asistată de calculator (cat-tools). Inițial, scopul creării memoriei de traducere (translation memory = TM) și a aplicațiilor cat-tools era sporirea eficacității procesului de traducere: îmbunătățirea calității traducerii, reducerea timpului pentru efectuarea acestei, micșorarea cheltuielilor suportate de către client. În realitate, doar ultimele două scopuri au fost atinse: traducerea se face mai repede, și traducătorului i se plătește mai puțin. În primul rînd, TM și cat-tools sunt folosite în cazul traducerilor repetitive, adică, volumelor mari de texte, în conținutul cărora au fost introduse unele schimbări, iar în esență documentul a rămas același. În al doilea rînd, facem distincție între client (persoana care plătește pentru traducere) și destinatarul traducerii, deoarece interesele acestor două categorii de persoane pot fi opuse. În acest sens, sunt nefundamentate pretențiile clientului care cere de la traducător folosirea terminologiei incorecte pentru a păstra coerența în terminologie. Dacă în competența clientului = instituției întră crearea și standardizarea terminologiei, atunci traducătorul este obligat de a folosi terminologia din documentele de referință a acestei instituții. Așadar, facem a treia distincție: între client abilitat de a standardiza terminologia și de a cere coerență de la traducător și un client ambițios (capricios), dar necompetent. Pe lângă dezvoltarea industriei traducerii, se dezvoltă incredibil de repede și domeniul tehnologiilor informaționale. Așa, în organizații / instituții / corporații mari devine standard aplicarea sistemului expert / sistemului suport pentru decizii pentru îmbunătățirea managementului cunoștințelor și a procesului de luare și implementare a deciziilor (management decizional) la diferite niveluri. Ajungem la concluzia că, în primul rînd, se cere crearea sistemelor de concepte cu terminologie specializată, corectă nu numai pentru un anumit domeniu, dar și pentru un anumit context (tip de documente, organizație / instituție). Un astfel de sistem de concepte, cu termini și definiții luate din surse autoritare, ne pare deosebit de important, deoarece nu numai traducătorii, dar și managerii care iau deciziile deseori înțeleg sub aceleași noțiuni lucruri / fapte diferite. Adică, nu este de ajuns ca să cerem de la traducător să fie specialist în domeniu: el trebuie nu numai să cunoască terminologia, dar și s-o interpreteze corect, bazîndu-se nu pe intuiție, ci pe definițiile, care sunt corecte anume în acest context. A doua concluzie este că aceste sisteme de concepte trebuie să fie create de către organizația / instituția respectivă, și nu de către traducător sau alte persoane necompetente. Un astfel de sistem de concepte va putea fi folosit în procesul de luare a deciziilor, și trebuie să fie pus la dispoziția tuturor angajaților în această organizație / întreprindere pentru a asigura că terminologia specializată este înțeleasă și folosită corect la toate nivelurile. Și, desigur, el trebuie să fie pus la dispoziția traducătorului pentru eficientizarea procesului de traducere. Așadar, am ajuns gradual la posibilitatea folosirii sistemului informațional al întreprinderii în scopurile lingvisticii aplicate. Deoarece sistemul de concepte propus de noi reprezintă un sistem suport inteligent, considerăm oportun de a folosi memoria de traducere și aplicațiile pentru traducere asistată de calculator (cat-tools), care deja sunt un standard în industria traducerii, anume în baza sistemului suport inteligent pentru a asigura nu numai reducerea timpului și micșorarea cheltuielilor legate de traducere, dar și îmbunătățirea calității traducerii.