Conţinutul numărului revistei |
Articolul precedent |
Articolul urmator |
358 6 |
Ultima descărcare din IBN: 2024-01-04 21:35 |
Căutarea după subiecte similare conform CZU |
616.147.3-005.2-089-005.9-06 (1) |
Patologia sistemului circulator, a vaselor sanguine. Tulburări cardiovasculare (975) |
SM ISO690:2012 CASIAN, Dumitru, CULIUC, Vasile, BZOVÎI, Florin. Complicaţii limfatice după intervenţii vasculare pe membrele inferioare: studiu retrospectiv. In: Arta Medica , 2016, nr. 3(60), pp. 42-43. ISSN 1810-1852. |
EXPORT metadate: Google Scholar Crossref CERIF DataCite Dublin Core |
Arta Medica | ||||||
Numărul 3(60) / 2016 / ISSN 1810-1852 /ISSNe 1810-1879 | ||||||
|
||||||
CZU: 616.147.3-005.2-089-005.9-06 | ||||||
Pag. 42-43 | ||||||
|
||||||
Descarcă PDF | ||||||
Rezumat | ||||||
Introducere. Complicaţiile limfatice după intervenţiile vasculare periferice sunt relativ rare, dar se pot asocia cu infecție, hemoragie, vindecarea întârziată a plăgii, spitalizarea prolongată și creșterea costurilor tratamentului. Scopul. Analiza retrospectivă a incidenței, tabloului clinic și managementului complicațiilor limfatice după operații vasculare infrainghinale. Material şi metode. Datele pacienților operați pe vasele sanguine ale membrelor inferioare pe o perioadă de 5 ani au fost extrase din baza de date menținută prospectiv. Au fost incluși pacienții operați pe artere (trombembolectomie, endarterectomie, by-pass), vene profunde (trombectomie, plicație, ligaturare) și vene superficiale (stripping sau ablație safeniană) infrainghinale. Analizei au fost supuse datele din registru privind complicațiile limfatice diagnosticate și tratate doar pe parcursul spitalizării. Rezultate. Incidența complicațiilor limfatice a fost mai mare după operațiile pe venele profunde – 2 (7,6%), în comparație cu cele arteriale – 12 (3,1%) și pe venele superficiale – 5 (0,5%) cazuri. Prezentarea clinică a avut 2 tipuri: limforee (68%) și limfocele. Limforea a fost asociată cu separarea completă a marginilor plăgii la 7 pacienți și dehiscența parțială a plăgii la 6. Majoritatea fistulelor limfatice au fost în regiunea inghinală, cu excepția a 2 cazuri – situate în plaga “de ieșire” a stripping-ului safenian. Patru din 6 chisturi limfatice, la fel au fost diagnosticate în regiunea inghinală. În 92% cazuri limforea a fost tratată conservator cu rezoluție spontană. La un pacient cu debit mare al limforeii (>100 ml/zi) și riscul de infectare a grefei sintetice timp de 10 zile a fost utilizat sistemul VAC. Limfocelele au fost tratate prin puncții și aspirații repetate. Într-un caz de recurență după multiple puncții a fost efectuată sclerozarea echoghidată a chistului cu polidocanol. Concluzii. Complicațiile limfatice în chirurgia vasculară periferică se pot dezvolta atât după operații arteriale cât și după cele venoase. Deși majoritatea complicațiilor se rezolvă spontan uneori este necesară abordarea invazivă, individualizată, în baza tipului și volumului de extravazare limfatică, localizarea anatomică, riscul de infecție și eficacitatea măsurilor conservatorii. |
||||||
Cuvinte-cheie complicații limfatice, tablou clinic, Tratament, lymphatic complications, clinical signs, treatment |
||||||
|