Mult Stimati Prieteni!!! Zilele trecute a avut loc cea de-a XI-a editie a Simpozionului International “Cucuteni 5000 REDIVIVUS”. În opinia participanților a fost cea mai reușită ediție. La deschidere a fost onorat de prezența președintelui Republicii Moldova Dl Nicolae Timofte, care a ținut un discurs oficial, continuat de un salut din inimă participanților. A doua zi lucrările Simpozionului au continuat la Cahul la Universitatea „B.P.Hasdeu”, fiind încununată de concertul minunaților artiști M. Zgherea, A. Cazacu (ultimul din legendara formație de altă dată „Noroc”) și Victor Celan. Însă cireașa de pe torta Simpozionului a fost Festivalul Portului, Cântecului și Dansului Popular din sudul Basarabiei, încununat cu impresionanta Horă a Unirii cântată de artista poporului Maria Sarabaș și dansată de toți participanții, fiind neîncăpătoare în „Orășelul Cucuteni5000”. Ziua de 18 septembrie a finalizat la Colibasi cu un impresionant recital de cantece populare și patriotice ale ansamblului „Haiducii” din s. Costesti, Ialoveni. A mai fost întoarsă o fila în Calendarul cucuteninan. Valeriu Dulgheru, prof.univ.dr.hab., D.H.C., Universitatea Tehnică a Moldovei Stimaţii mei confraţi! Îmi pare bine că suntem din nou împreună şi fizic. De fapt noi suntem mai mult decât fizic împreună. Eu vă mulţumesc pentru faptul că sunteţi prezenţi, pentru că sunteţi partizanii cucutenienilor, lucru foarte important. Şi armata aceasta în ghilimele devine tot mai însemnată şi asta este şi mai important. Eu vă doresc pe moldoveneşte „Tăti şele buni” şi La Mulţi Ani atât cucutenienilor cât şi Universităţii Tehnice a Moldovei care, cu multă întârziere din cauza ştim noi cui, s-a născut totuşi. Nu s-a putut să nu se nască pentru că asta este evoluţia obiectivă care nu depinde de nimeni. Încă o dată îi felicit pe colegii mei, inginerii, care au făcut mai mult decât istoricii. Din păcate asta este pentru că vă spun ce înseamnă un inginer după părerea mea: în primul rând ţine cont de realitate; în al doilea rând o măsoară, are cu ce o măsura, are unităţi de măsură şi asta îl fac să fie măsurat. Nu se poate altfel. Toate au o dimensiune şi o măsură. Din păcate numai inginerii, deocamdată, sunt în primele rânduri. Noi ne-am dori să fie cât mai mulţi în primele rânduri de reafirmare a identităţii noastre. Încă o dată vă doresc numai bine. Îmi pare bine că vă revăd şi să sperăm ca anul viitor să ne revedem. Lorin Cantemir, prof.dr.ing. D.H.C., Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iaşi Dragi prieteni! Nimic nu este mai frumos decât să te așezi dimpreună cu cei care împart aceleași idealuri, la masa la care limba română este stăpână. Cuvintele de laudă sunt puține și nu pot exprima, până la ultima vibrație de gând, bucuria de a fi fost parte a unei aventuri culturale cu o fantastică încărcătură istorică, spirituală, în fond, identitară și omenească, în întregul ei. Evenimentele desfășurate în perioada 16-18 septembrie 2016, sub genericul "Cucuteni 5000 Redivivus- Științe exacte și mai puțin exacte", la Chișinău, Cahul și Colibași, vin să demonstreze, odată în plus, că ceea ce îi adună pe oamenii din spațiul de pe cele două maluri ale Prutului, nu poate fi distrus de nicio putere vremelnic instalată pe Pământ. Programul, în întregul lui, a fost o reușită. Reușita este, în primul rând, a celor care au conceput programul, oferindu-i strălucire, în ansamblu, și făcându-l să funcționeze admirabil, în toate părțile lui componente. Aducem laudă prof. univ. dr. hab. Viorel Bostan, rector al Universității Tehnice a Moldovei, precum și întregii echipe care a lucrat cu inteligență și pasiune la punerea în operă a unuia dintre cele mai puternice proiecte culturale din ultimii zece ani: - prof.univ.dr.hab. Valerian Dorogan, neobositul dirijor al orchestrei de organizatori; - prof.univ.dr.hab. Valeriu Dulgheru, atent și aplicat moderator; - conf.univ.dr. Sergiu Zaporojan, atotprezentul maestru de ceremonii, precum și tuturor celor "nevăzuți" și nenumiți aici, fără de care echipa nu ar fi putut funcționa într-o armonie perfectă. Un cuvânt special de laudă pentru domnul Ion Dolganiuc, primarul satului Colibași, și pentru toți primarii din comunele prezente la marea sărbătoare a tradițiilor populare, a portului, cântecului și dansului, dintr-un spațiu în care limba română este atât de frumos la ea acasă. Simpozionul internațional "Cucuteni-5000 Redivivus" 2016 Chișinău-CahulColibași aduce în prim-plan ideea de nezdruncinat a identității unui popor, trăitor de milenii într-un spațiu binecuvântat de Dumnezeu. Aceasta va trebui întărită, dezvoltată și apărată în toate edițiile următoare, care au acum un reper organizatoric fundamental. Oameni cu simţire! Particip pentru prima dată la această manifestare a Universităţii Tehnice a Moldovei, devenită tradiţională, „Cucuteni 5000 Redivivus”, cu singurul regret de a nu fi făcut pasul cu ani înainte, la ediţiile anterioare. Nu am aici spaţiul necesar şi poate nu e locul să deschid o discuţie asupra calităţii ştiinţifice a întâlnirii, lucrările vor fi probabil remarcate la lectura volumului care se pregăteşte. Vreau doar să „comunic” sentimentul meu de întâlnire necesară. Mai mult decât cu prilejul altor conferinţe naţionale sau internaţionale am simţit acum acea valenţă în plus care ne-a permis să depăşim cadrul academic şi să ne regăsim ca în familie sau ca prieteni de o viaţă. Dincolo de conţinutul lucrărilor, fundamentală este cunoaşterea reciprocă şi trebuie, cu regret să mărturisesc că, în această cunoaştere, noi cei veniţi din actuala Românie, suntem deficitari. Efortul organizatoric şi implicarea la vârf a conducerii Universităţii Tehnice au fost impresionante, nu din dorinţa de a epata, ci ca o expresie naturală a sufletului moldav. Eu m-am întors cu câteva imagini de neşters cum a fost vorba molcomă a bătrânei de la care am cumpărat fructe duminică dimineaţa în piaţa din Cahul, minunata luncă a Prutului întrezărită de pe stadionul din Colibaşi, ciorchinii de struguri negrii (poamă) aduşi pe panere pentru oaspeţi din curtea primarului gospodar din Vadu lui Isac, poveştile de istorie recentă (trăită) ale profesorilor universitari pensionari, de loc din sudul Basarabiei, care au ales să ne însoţească la Colibaşi, discuţiile de seară din curtea interioară a Universităţii B.P. Haşdeu din Cahul, pelerinajul la mormântul acad. Grebenicov,... Mi se pare plină de semnificaţii hora finală a locuitorilor de toate vârstele din Colibaşi şi satele vecine care ne-au arătat cât de mult aveau nevoie de o asemenea expresie a identităţii şi a libertăţii de a o afirma. De la întoarcerea acasă, prima concluzie la care meditez în fiecare zi, este că prin cunoaştere reciprocă va trebui să refacem, cu răbdare şi bunăcredinţă, unitatea noastră culturală. Braşov, 15 octombrie 2016 Dr. ing. Mircea Ivănoiu Universitatea Transilvania Braşov Dragi prieteni! După momentele omagiale din Cahul, a urmat ziua a treia, ziua festivalului dansului, cântecului, tradițiilor și obiceiurilor românești din sudul Basarabiei. Excelentă zi, în care ne-am împlut sufletele de bucuria întâlnirii cu tradiția românească, portul și obiceiul românesc de acasă. Am plecat de acasă și am ajuns acasă. La Valul lui Traian, surptiză! calea ne-a fost oprită de ostași romani cu o lungă panglică tricoloră, înarmați cu scuturi, cu săbii și halebarde. După ce ne-am demonstrat identitatea românească toți de pe ambele maluri ale Prutului, panblica a fost tăiată cu săbiile, ca apoi fiecare să ia câte un fragment de tricolor şi să-l anine la piept alături de ecusoane. Și am fost invitați la ospăț, prin tradiționala ospeție românească; colaci, preparate din oaie, plăcinte, vin roșu. Iar împreună am pornit spre Colibașii Basarabiei. Micul dejun și apoi primirea în Colibași, la stadionul din localitate. O mare de lume, de corturi și... coloane de oameni din cele 11 sate prezente la festival, toți în costume naționale: grupuri vocale, bărbătești, femeiești, de copii, echipe de dansatori, toți cu voioșie și bună dispoziție, așa cum îi stă bine românului. O fanfară de copii impresionantă prin eleganță și talent a cântat întâmpinarea artiștilor amatori. Și spectacolul a început. Tribune pline, iar pe teren scaune originale: baloți de paie: excelente fotolii naturale. Toate cele 11 sate au expus o odaie specifică localității (în cort improvizată) cu gospodine și gospodari prezenți, îndemnând să le vedem măiestria gospodărească. Iar la mijloc, în fiecare odaie mese întinse, mese cu trei picioare încărcate cu bucate țărănești: mămăligă cu brânză, tochitură de porc și de oaie, sarmale, ardei umpluți, preparate din carne de oaie, de pasăre. Și nelipsitul vin roșu de buturugă...să-ți lase gura apă, dar nu: că fiecare dintre oaspeți am fost invitați la ospăț. Vorba ceea: Burtă să ai! Muzică, dans, cântec, mâncare și băutură....toate înflorate de minunatele costume populare românești. Spre seară s-a încins HORA CARE NE UNEȘTE - numele manifestării impresionant de mare, mare românism... Sute de români de pe ambele maluri ale Prutului s-au prins în horă, sub acordurile HOREI UNIRII a lui Alecsandri. SĂRBĂTOREA SUFLETULUI ROMÂNESC sub semnul marii dorinți de UNIRE. Și am plecat cu nostalgie în suflet, cu sufletele încărcate de frumusețea acestor oameni - adevărați români. Felicitări, fraților noștri din Basarabia...Doamne, dă-ne purere să fim iară-n hotarul firesc/ Scoate glonțul ce-n mine mai stăruie/ Doamne, nu fă ca gândul neamului meu să se năruie...! Dincolo de onoarea ce ne-ați făcut-o prin acea invitație specială, sălășluiesc și dăinuie gândurile, simțămintele, respectul și prețuirea noastră pentru bucuria unică oferită prin amabilitatea Dvstră de a cunoaște, de a trăi și a ne ferici cu atâtea informații, cu frumusețea românilor din Basarabia. Am plecat de acasă și am ajuns acasă! Acolo ne-am regăsit în sufletele-comoară ale românilor rămași pribegi de țara lor de erorile istoriei. Iar Basarabenii sunt stindardul luptei pentru a repara greșeala istoriei. Iar noi, ostași înregimentați în această luptă prin gând, faptă și durere, speranță și nădejde. Veni-va clipa! Am simțit, am trăit zbaterea sufletelor Dvstră, truda gândului, bucuria faptei și sudoarea minții, a trupului și a sufletului Dvstră, vibrând la cea mai înaltă tensiune și simțire românească, omenească. Ne întrebăm și nu retoric: Când vom răsplăti gestul Dvstră? Desigur atunci - un atunci foarte aproape, când vom trăi și administrativ în dreptele hotare. Dar ne gândim și la clipa când veți veni și aici LA NOI... să simțiți pulsul UNIRII ritmând și în sufletele noastre, ale celor de aici. Și, sper, și aici că veni-va clipa! Vă mulțumim din suflet! Dar sunt mult prea puțin cuvintele. Veni-vor și faptele ca răsplată! Constantin Macarie, prof., s. Soveja (leagănul Mioriţei). Stimaţi fraţi! Felicitari pentru modul deosebit în care s-a desfasurat cea de-a XI-a editie a Simpozionului Cucuteni 5000. Mariana Păvăloiu, prof.univ.dr., Universitatea Ovidius din Constanţa Dragi prieteni! Extraordinar, fantastic, magistral, unic. Cred că aceste cuvinte ar trebui să însoţească imensul vostru efort de gândire, organizare, desfăşurare a ediţiei 2016 Cucuteni. Mereu cu gânduri sincere de apreciere pentru voi. Mereu cu deplină şi sinceră mulţumire. Emil Stanciu, Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. A sărit foc şi scîntei din opinci la festivalul de cântec şi dans "Hora care ne uneşte", care a avut loc la Colibaşi, raionul Cahul. Premiera culturală s-a desfăşurat în finalul simpozionului internaţional „Cucuteni 5000 REDIVIVUS”. Mesager. Program informativ Moldova 1, Chişinău.