Schimbările profunde care au loc la nivelul fiecărei societăţi sunt rezultatul mai multor factori precum progresul tehnologic, informaţional, ştiinţific, educaţional, etc. Asemenea factori au influenţat în timp atât natura activităţilor umane, cât şi dinamica proceselor social-economice. În asemena condiţii a luat amploare şi fenomenul migraţiei. Astfel, migraţia populaţiei, ca atribut caracteristic societăţii noastre a suportat schimbări calitative, dar şi cantitative. În consecinţă, observăm că apar noi tendinţe ale migraţiei, precum şi diferite abordări privind clasificarea, structura socială a migraţiei, etc. Existenţa unor asmenea abordări subliniază natura intensă şi tot mai complexă a fenomenului migraţional. De altfel, printre noile abordări ale migraţiei se încurajează ideea efectelor pozitive ale fenomenului respectiv nu doar pentru familia migrantului ci şi pentru ţara/regiunea de origine. Aceasta vine în contradicţie cu tendinţa de a considera migraţia ca o consecinţă negativă pentru ţara natală. [1] Totuşi ne vom concentra atenţia asupra efectelor care prezintă doar foloase cu importantă contribuţie asupra dezvoltării societăţii sub aspect economic şi social-cultural. În susţinerea acestei afirmaţii un rol important îl au remitenţele. În ţările de origine există comunităţi locale şi uneori chiar întreaga economie naţională care depind într-o măsură seminificativă de remiteri. [2] Argumentele în acest sens le regăsim în diferite studii şi rapoarte naţionale şi internaţionale cu privire la programele de dezvoltare economico-socială. Spre exemplu, Raportul Global al Dezvoltării Umane 2009 constată că cei mai mulţi migranţi, interni şi internaţionali, profită de câştiguri sub formă de venituri mai mari ceea ce le oferă un acces mai bun la condiţii normale de viaţă. [3] Aceste câştiguri adesea aduc beneficii direct membrilor familiei, precum şi indirect ţărilor de origine, deoarece transferurile de bani de peste hotare reprezintă o parte considerabilă a veniturilor gospodăriilor, dar şi a veniturilor ţării. În 2008, Banca Mondială a clasificat Republica Moldova pe locul doi printre ţările lumii, în care valoarea remitenţelor reprezintă o pondere semnificativă în PIB, cu 36%.[4] Avantajele percepute pentru munca în străinătate nu sunt legate doar de îmbunătăţirea situaţiei materiale a migranţilor, dar şi de schimbările în bine a mentalităţii lor. Migranţii înşişi sunt cei care apreciază că în urma experienţei de migraţie devin mai dinamici şi mai moderni în modul de gândire. [5] Având în vedere că efectele migraţiei aduc scimbări semnificative în dimensiunile culturale, incluzând atitudinile, valorile, cultura politică, putem considra migranţii ca importanţi promotori ai dezvoltării locale. Condiţia este ca actorii locali să fie receptivi la posibilile beneficii ale migraţiei şi să elaboreze politici migraţionale în care să prevadă gestionarea eficientă atât a remitenţelor financiare, cât şi a remitenţelor sociale.