Paleoliticul superior dintre Prut şi Nistru
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
289 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-05 16:19
SM ISO690:2012
PAŞENCIUC, Natalia. Paleoliticul superior dintre Prut şi Nistru. In: Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:: Ştiinţe umanistice, 25-26 aprilie 2013, Chişinău. Chişinău, 2013: CEP USM, 2013, 2013, SU, pp. 19-20.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti:
SU, 2013
Sesiunea "Sesiune naţională de comunicări ştiinţifice studenţeşti: "
Chişinău, Moldova, 25-26 aprilie 2013

Paleoliticul superior dintre Prut şi Nistru


Pag. 19-20

Paşenciuc Natalia
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
Disponibil în IBN: 5 mai 2021


Rezumat

Perioada Paleoliticul Superior privită, în general este cea mai distinctă etapă a evoluţiei speciei umane. Este perioadă dispariţiei Homo Neandertalensis şi debutul evoluţiei Homo Sapiens Sapiens. Paleoliticul Superior la fel se caracterizează prin apariţia a unor inovaţii de mare importanţă tehnologică, spirituală, artistică şi paleoeconomică, fiind expresia celor mai complexe transformări de ordin socio-demografic al comunităţilor primitive omeneşti. În spaţiul dintre Prut şi Nistru, Paleoliticul Superior este reprezentat prin faciesurile culturale Aurignacian, Gravettinian şi Epigravettinian. Cultura Aurignaciană (40000-20000 a.Chr.) este reprezentată de un şir de staţiuni deschise şi grote, cunoscute la Brânzeni, Climăuţi, Bobuleşti etc. Grota Brânzeni I a fost descoperită de N. Chetraru în locul numit Merşâna pe partea stângă râului Racoveţ. Aici au fost studiate câteva nivele culturale, unul dintre care reprezintă Paleoliticul Superior. Stratul paleoliticului conţine aproximativ 7500 piese din silex şi resturi faunistice de ren, cerb polar, mamut etc. Faciesul Gravettian (30500-20000 a.Chr.) a fost atestat la staţiunile de la Cosăuţi, Costeşti, Ciutuleşti etc. Staţiunea deschisă Cosăuţi conţine mai mult decât 20 de niveluri de locuire, unde au fost studiate câteva vetre de foc de forme rotunde din interiorul locuinţelor. Localizarea geografică a acestei staţiuni prezintă un punct strategic important, dat fiind faptul că era dislocată în calea trecerii turmelor de reni polari. Aici a fost studiată o colecţie bogată de unelte de muncă şi cele mai timpurii obiecte de artă din spaţiul PrutoNistrean (figurine feminine, reprezentări zoomorfe ale bizonilor sau zimbrilor. Un interes deosebit îl reprezintă nivelul II de locuire, unde au fost atestate rămăşiţele inui copil de 1-2 ani, ce reflectă cele mai timpurii manifestări ale vieţii spirituale a comunităţilor umane din spaţiul Pruto-Nistrean. Faciesul cultural Epigravettinian (20000-10000 a.Chr.), se caracterizează prin staţiuni cu colecţii de piese din silex foarte bogate şi variate. Se remarcă, în acest context, staţiunea Otaci II, unde au fost investigate arheologic câteva depuneri de nivele culturale atribuite perioadei paleoliticului superior. Au fost colectate peste 3000 de unelte confecţionate din silex: gratoarele, racloarele, burine, cuţite etc. Resturile faunistice descoperite în această staţiune reprezintă diversitatea faunei paleoliticului superior: cerb polar, cerb nobil, ren, mamut, zimbru, urs, cal sălbatic etc. În această perioadă, îndeletnicirea de bază, pe lângă dobândirea hranei, o prezenta şi identificarea materiei prime pentru industria litică sau obţinerea de materii dure de origine animală. Omul a ales cele mai potrivite roci pentru crearea utilajului litic. În spaţiul dintre Prut şi Nistru au fost răspândite unelte din silex şi gresie, din care a fost creat un utilaj litic specific pentru perioada paleoliticului superior: gratoare, microgratoare, racloare, burine, lame şi lamele retuşate, vârfuri, etc., care a fost obţinute prin debitaj, percuţie sau tehnica de retuşare. Debitajul este poate cea mai importantă operaţie de cioplire în scopul obţinerei aşchii, lame şi lamele dintr-un bloc sau galet care, în urma acestui proces, devine nucleu. Percuţie este tehnică de cioplirea a rocilor dure; ea poate fi directă, indirectă, sau pe nicovală. Retuşa este operaţie după cum au fost obţinute aşchiile, lamele şi lamelele în starea brută, prin percuţie sau presiune, care permite fasonarea lor prin rectificare sau acomodarea marginilor obiectului. În afară de roci, a fost utilizată din plin şi materia dură de origine animală, în special din perioada Paleoliticului Superior, pentru confecţionarea armelor, uneltelor, podoabelor şi a primelor obiecte de artă. În această categorie, sunt incluse artefacte confecţionate din os, fildeş, corn sau dinte. Osul prin structura sa fibroasă este un material rezistent, care poate produce margini tăioase şi vârfuri ascuţite. În calitate de materie primă, cornul a fost intens utilizat preistoric, mai ales cel de la ren, cerb, căprior, care, fiind mai puţin dur decât osul, are o elasticitate net superioară. Atât arheologie experimentală, cât şi analogiile etnologice demonstrează că cele mai rezistente arme erau confecţionate din corn de ren polar. Analiza statistico-spaţială a descoperirilor Paleoliticului Superior din spaţiul Pruto-Nistrean permite evidenţierea a două microzone geografice (centre) de prelucrare a pietrei, reprezentate atât prin staţiuni deschise permanente, cât şi staţiuni temporare pentru vânători. Prima regiune este reprezentată prin descoperirile ce se concentrează în cursul Mijlociu al fluviului Prut, monumente care atestă un potenţial semnificativ de prelucrare a pietrei. A doua regiune Cuprinde cursul de Mijloc al fluviului Nistru, cel mai bine reprezentată prin staţiunile cu mai multe niveluri de locuire de la Cosăuţi, Raşcov VII şi Raşcov VIII, amplasate strategic în punctele de trecere a renilor polari migratori.

Cerif XML Export

<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<CERIF xmlns='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1' xsi:schemaLocation='urn:xmlns:org:eurocris:cerif-1.5-1 http://www.eurocris.org/Uploads/Web%20pages/CERIF-1.5/CERIF_1.5_1.xsd' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' release='1.5' date='2012-10-07' sourceDatabase='Output Profile'>
<cfResPubl>
<cfResPublId>ibn-ResPubl-128993</cfResPublId>
<cfResPublDate>2013</cfResPublDate>
<cfVol>SU</cfVol>
<cfStartPage>19</cfStartPage>
<cfISBN></cfISBN>
<cfURI>https://ibn.idsi.md/ro/vizualizare_articol/128993</cfURI>
<cfTitle cfLangCode='RO' cfTrans='o'>Paleoliticul superior dintre Prut şi Nistru</cfTitle>
<cfAbstr cfLangCode='RO' cfTrans='o'><p>Perioada Paleoliticul Superior privită, &icirc;n general este cea mai distinctă etapă a evoluţiei speciei umane. Este perioadă dispariţiei Homo Neandertalensis şi debutul evoluţiei Homo Sapiens Sapiens. Paleoliticul Superior la fel se caracterizează prin apariţia a unor inovaţii de mare importanţă tehnologică, spirituală, artistică şi paleoeconomică, fiind expresia celor mai complexe transformări de ordin socio-demografic al comunităţilor primitive omeneşti. &Icirc;n spaţiul dintre Prut şi Nistru, Paleoliticul Superior este reprezentat prin faciesurile culturale Aurignacian, Gravettinian şi Epigravettinian. Cultura Aurignaciană (40000-20000 a.Chr.) este reprezentată de un şir de staţiuni deschise şi grote, cunoscute la Br&acirc;nzeni, Climăuţi, Bobuleşti etc. Grota Br&acirc;nzeni I a fost descoperită de N. Chetraru &icirc;n locul numit Merş&acirc;na pe partea st&acirc;ngă r&acirc;ului Racoveţ. Aici au fost studiate c&acirc;teva nivele culturale, unul dintre care reprezintă Paleoliticul Superior. Stratul paleoliticului conţine aproximativ 7500 piese din silex şi resturi faunistice de ren, cerb polar, mamut etc. Faciesul Gravettian (30500-20000 a.Chr.) a fost atestat la staţiunile de la Cosăuţi, Costeşti, Ciutuleşti etc. Staţiunea deschisă Cosăuţi conţine mai mult dec&acirc;t 20 de niveluri de locuire, unde au fost studiate c&acirc;teva vetre de foc de forme rotunde din interiorul locuinţelor. Localizarea geografică a acestei staţiuni prezintă un punct strategic important, dat fiind faptul că era dislocată &icirc;n calea trecerii turmelor de reni polari. Aici a fost studiată o colecţie bogată de unelte de muncă şi cele mai timpurii obiecte de artă din spaţiul PrutoNistrean (figurine feminine, reprezentări zoomorfe ale bizonilor sau zimbrilor. Un interes deosebit &icirc;l reprezintă nivelul II de locuire, unde au fost atestate rămăşiţele inui copil de 1-2 ani, ce reflectă cele mai timpurii manifestări ale vieţii spirituale a comunităţilor umane din spaţiul Pruto-Nistrean. Faciesul cultural Epigravettinian (20000-10000 a.Chr.), se caracterizează prin staţiuni cu colecţii de piese din silex foarte bogate şi variate. Se remarcă, &icirc;n acest context, staţiunea Otaci II, unde au fost investigate arheologic c&acirc;teva depuneri de nivele culturale atribuite perioadei paleoliticului superior. Au fost colectate peste 3000 de unelte confecţionate din silex: gratoarele, racloarele, burine, cuţite etc. Resturile faunistice descoperite &icirc;n această staţiune reprezintă diversitatea faunei paleoliticului superior: cerb polar, cerb nobil, ren, mamut, zimbru, urs, cal sălbatic etc. &Icirc;n această perioadă, &icirc;ndeletnicirea de bază, pe l&acirc;ngă dob&acirc;ndirea hranei, o prezenta şi identificarea materiei prime pentru industria litică sau obţinerea de materii dure de origine animală. Omul a ales cele mai potrivite roci pentru crearea utilajului litic. &Icirc;n spaţiul dintre Prut şi Nistru au fost răsp&acirc;ndite unelte&nbsp;din silex şi gresie, din care a fost creat un utilaj litic specific pentru perioada paleoliticului superior: gratoare, microgratoare, racloare, burine, lame şi lamele retuşate, v&acirc;rfuri, etc., care a fost obţinute prin debitaj, percuţie sau tehnica de retuşare. Debitajul este poate cea mai importantă operaţie de cioplire &icirc;n scopul obţinerei aşchii, lame şi lamele dintr-un bloc sau galet care, &icirc;n urma acestui proces, devine nucleu. Percuţie este tehnică de cioplirea a rocilor dure; ea poate fi directă, indirectă, sau pe nicovală. Retuşa este operaţie după cum au fost obţinute aşchiile, lamele şi lamelele &icirc;n starea brută, prin percuţie sau presiune, care permite fasonarea lor prin rectificare sau acomodarea marginilor obiectului. &Icirc;n afară de roci, a fost utilizată din plin şi materia dură de origine animală, &icirc;n special din perioada Paleoliticului Superior, pentru confecţionarea armelor, uneltelor, podoabelor şi a primelor obiecte de artă. &Icirc;n această categorie, sunt incluse artefacte confecţionate din os, fildeş, corn sau dinte. Osul prin structura sa fibroasă este un material rezistent, care poate produce margini tăioase şi v&acirc;rfuri ascuţite. &Icirc;n calitate de materie primă, cornul a fost intens utilizat preistoric, mai ales cel de la ren, cerb, căprior, care, fiind mai puţin dur dec&acirc;t osul, are o elasticitate net superioară. At&acirc;t arheologie experimentală, c&acirc;t şi analogiile etnologice demonstrează că cele mai rezistente arme erau confecţionate din corn de ren polar. Analiza statistico-spaţială a descoperirilor Paleoliticului Superior din spaţiul Pruto-Nistrean permite evidenţierea a două microzone geografice (centre) de prelucrare a pietrei, reprezentate at&acirc;t prin staţiuni deschise permanente, c&acirc;t şi staţiuni temporare pentru v&acirc;nători. Prima regiune este reprezentată prin descoperirile ce se concentrează &icirc;n cursul Mijlociu al fluviului Prut, monumente care atestă un potenţial semnificativ de prelucrare a pietrei. A doua regiune Cuprinde cursul de Mijloc al fluviului Nistru, cel mai bine reprezentată prin staţiunile cu mai multe niveluri de locuire de la Cosăuţi, Raşcov VII şi Raşcov VIII, amplasate strategic &icirc;n punctele de trecere a renilor polari migratori.</p></cfAbstr>
<cfResPubl_Class>
<cfClassId>eda2d9e9-34c5-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassId>
<cfClassSchemeId>759af938-34ae-11e1-b86c-0800200c9a66</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2013T24:00:00</cfStartDate>
</cfResPubl_Class>
<cfResPubl_Class>
<cfClassId>e601872f-4b7e-4d88-929f-7df027b226c9</cfClassId>
<cfClassSchemeId>40e90e2f-446d-460a-98e5-5dce57550c48</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2013T24:00:00</cfStartDate>
</cfResPubl_Class>
<cfPers_ResPubl>
<cfPersId>ibn-person-42454</cfPersId>
<cfClassId>49815870-1cfe-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassId>
<cfClassSchemeId>b7135ad0-1d00-11e1-8bc2-0800200c9a66</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2013T24:00:00</cfStartDate>
</cfPers_ResPubl>
</cfResPubl>
<cfPers>
<cfPersId>ibn-Pers-42454</cfPersId>
<cfPersName_Pers>
<cfPersNameId>ibn-PersName-42454-2</cfPersNameId>
<cfClassId>55f90543-d631-42eb-8d47-d8d9266cbb26</cfClassId>
<cfClassSchemeId>7375609d-cfa6-45ce-a803-75de69abe21f</cfClassSchemeId>
<cfStartDate>2013T24:00:00</cfStartDate>
<cfFamilyNames>Пашенчук</cfFamilyNames>
<cfFirstNames>Наталья</cfFirstNames>
</cfPersName_Pers>
</cfPers>
</CERIF>