<?xml version='1.0' encoding='utf-8'?>
<oai_dc:dc xmlns:dc='http://purl.org/dc/elements/1.1/' xmlns:oai_dc='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/' xmlns:xsi='http://www.w3.org/2001/XMLSchema-instance' xsi:schemaLocation='http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc/ http://www.openarchives.org/OAI/2.0/oai_dc.xsd'>
<dc:creator>Druţă, I.</dc:creator>
<dc:creator>Daraban, O.V.</dc:creator>
<dc:creator>Emnova, E.E.</dc:creator>
<dc:date>2010</dc:date>
<dc:description xml:lang='ro'><p>Fertilitatea solului este una din problemele cheie pentru orice sistem de agricultură, inclusiv şi pentru agricultura durabilă. Ea este determinată preponderent de influenţa a trei factori: rotaţia culturilor, sistemul de lucrare şi fertilizare &icirc;n asolament. Soluţionarea cu succes a problemei restabilirii şi menţinerii fertilităţii solului poate fi realizat doar prin &icirc;mbinarea raţională a sistemelor de fertilizare şi lucrare a solului &icirc;n cadrul asolamentului [1]. Scopul cercetărilor efectuate a constituit &icirc;n studiul proprietăţilor chimice a cernoziomului tipic &icirc;n asolament de c&acirc;mp &icirc;n funcţie de sisteme de fertilizare şi planta cultivată. Cercetările sau efectuat &icirc;n baza experienţei de lungă durată la Centrul Ştiinţifico-Practic ―Selecţia‖ din Bălţi. Drept obiect de cercetare a servit cernoziomul tipic. Teritoriul are o schemă de tip bloc, din 6 sole de rotaţie a următoarelor culturi de c&acirc;mp: măzăriche şi ovăz (borceag) &ndash; gr&acirc;u de toamna, sfeclă pentru zahăr, porumb pentru boabe, orz de primăvară, floarea-soarelui. Din a. 1991 sunt utilizate două sisteme de fertilizare: i) &icirc;ngrăşăminte organice &ndash; 15 t/ha suprafaţă de asolament gunoi de grajd; ii) utilizarea mixtă a &icirc;ngrăşămintelor minerale şi organice; (NPK 75, 130, 175 kg s.a./ha suprafaţă de asolament şi gunoi de grajd 10 şi 15 t/ha suprafaţă de asolament. Mostrele de sol au fost colectate din stratul superior al solului (0-20cm). Au fost analizaţi următorii parametri: substanţa organică a solului, concentraţia azotului amoniacal mobil şi activitatea ureazică a solului. Rezultatele cercetărilor au arătat că concentraţiile azotului amoniacal mobil in cernoziom tipic cultivat cu gr&acirc;u de toamnă, sfecla pentru zahăr şi porumb au fost autentic mai mare la aplicarea sistemului de fertilizare organic &icirc;n comparaţie cu cel mineral+organic. Cea mai mică concentraţie a azotului amoniacal a fost determinată &icirc;n sol cultivat cu sfecla pentru zahăr la ambele sisteme de fertilizare. Iar potenţialul activităţii ureazice din cernoziomul tipic a fost autentic mai mare &icirc;n sol cultivat cu sfecla pentru zahăr, porumb, orz de primăvară şi floarea soarelui cu aplicarea sistemului mineral+organic &icirc;n comparaţie cu sistem de fertilizare organic. Cea mai mare activitatea ureazică a fost observată &icirc;n sol cultivat cu orz de primăvară. Rezultatele obţinute au relevat faptul că sistemele de fertilizare organic şi mineral+organic &icirc;n asolament contribuie la ameliorarea indicilor agrochimici ai fertilităţii solului &icirc;n comparaţie cu sol nefertilizat. Acest fapt se confirmă prin cantitatea de substanţă organică care &icirc;n solurile cultivate cu 6 specii de plante &icirc;n asolament nu diferă autentic &icirc;ntre sistemele de fertiliza</p></dc:description>
<dc:source>International Conference of Young Researchers  (Ediția 8) 74-74</dc:source>
<dc:subject>îngrăşăminte organice</dc:subject>
<dc:subject>îngrăşăminte organo – minerale</dc:subject>
<dc:subject>azot amoniacal</dc:subject>
<dc:subject>humus</dc:subject>
<dc:subject>activitatea ureazică</dc:subject>
<dc:title>Influenţa sistemelor de fertilizare &icirc;n asolament asupra proprietăţilor chimice ale cernoziomului tipic</dc:title>
<dc:type>info:eu-repo/semantics/article</dc:type>
</oai_dc:dc>