Influenţa sistemelor de fertilizare în asolament asupra proprietăţilor chimice ale cernoziomului tipic
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
6 0
SM ISO690:2012
DRUŢĂ, Iana; DARABAN, Oxana; EMNOVA, Ecaterina. Influenţa sistemelor de fertilizare în asolament asupra proprietăţilor chimice ale cernoziomului tipic. In: International Conference of Young Researchers . Ediția 8, 11-12 noiembrie 2010, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2010, p. 74. ISBN 978-9975-9898-4-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 8, 2010
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 11-12 noiembrie 2010

Influenţa sistemelor de fertilizare în asolament asupra proprietăţilor chimice ale cernoziomului tipic


Pag. 74-74

Druţă Iana, Daraban Oxana, Emnova Ecaterina
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM
 
Disponibil în IBN: 5 mai 2021


Rezumat

Fertilitatea solului este una din problemele cheie pentru orice sistem de agricultură, inclusiv şi pentru agricultura durabilă. Ea este determinată preponderent de influenţa a trei factori: rotaţia culturilor, sistemul de lucrare şi fertilizare în asolament. Soluţionarea cu succes a problemei restabilirii şi menţinerii fertilităţii solului poate fi realizat doar prin îmbinarea raţională a sistemelor de fertilizare şi lucrare a solului în cadrul asolamentului [1]. Scopul cercetărilor efectuate a constituit în studiul proprietăţilor chimice a cernoziomului tipic în asolament de câmp în funcţie de sisteme de fertilizare şi planta cultivată. Cercetările sau efectuat în baza experienţei de lungă durată la Centrul Ştiinţifico-Practic ―Selecţia‖ din Bălţi. Drept obiect de cercetare a servit cernoziomul tipic. Teritoriul are o schemă de tip bloc, din 6 sole de rotaţie a următoarelor culturi de câmp: măzăriche şi ovăz (borceag) – grâu de toamna, sfeclă pentru zahăr, porumb pentru boabe, orz de primăvară, floarea-soarelui. Din a. 1991 sunt utilizate două sisteme de fertilizare: i) îngrăşăminte organice – 15 t/ha suprafaţă de asolament gunoi de grajd; ii) utilizarea mixtă a îngrăşămintelor minerale şi organice; (NPK 75, 130, 175 kg s.a./ha suprafaţă de asolament şi gunoi de grajd 10 şi 15 t/ha suprafaţă de asolament. Mostrele de sol au fost colectate din stratul superior al solului (0-20cm). Au fost analizaţi următorii parametri: substanţa organică a solului, concentraţia azotului amoniacal mobil şi activitatea ureazică a solului. Rezultatele cercetărilor au arătat că concentraţiile azotului amoniacal mobil in cernoziom tipic cultivat cu grâu de toamnă, sfecla pentru zahăr şi porumb au fost autentic mai mare la aplicarea sistemului de fertilizare organic în comparaţie cu cel mineral+organic. Cea mai mică concentraţie a azotului amoniacal a fost determinată în sol cultivat cu sfecla pentru zahăr la ambele sisteme de fertilizare. Iar potenţialul activităţii ureazice din cernoziomul tipic a fost autentic mai mare în sol cultivat cu sfecla pentru zahăr, porumb, orz de primăvară şi floarea soarelui cu aplicarea sistemului mineral+organic în comparaţie cu sistem de fertilizare organic. Cea mai mare activitatea ureazică a fost observată în sol cultivat cu orz de primăvară. Rezultatele obţinute au relevat faptul că sistemele de fertilizare organic şi mineral+organic în asolament contribuie la ameliorarea indicilor agrochimici ai fertilităţii solului în comparaţie cu sol nefertilizat. Acest fapt se confirmă prin cantitatea de substanţă organică care în solurile cultivate cu 6 specii de plante în asolament nu diferă autentic între sistemele de fertiliza

Cuvinte-cheie
îngrăşăminte organice, îngrăşăminte organo – minerale, azot amoniacal, humus, activitatea ureazică