Activitatea microbiologică a solului în funcţie de sistemul de fertilizare în asolament
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
24 0
SM ISO690:2012
DARABAN, Oxana; DRUŢĂ, Iana; EMNOVA, Ecaterina. Activitatea microbiologică a solului în funcţie de sistemul de fertilizare în asolament. In: International Conference of Young Researchers . Ediția 8, 11-12 noiembrie 2010, Chişinău. Chişinău: Tipogr. Simbol-NP SRL, 2010, p. 73. ISBN 978-9975-9898-4-8..
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
International Conference of Young Researchers
Ediția 8, 2010
Conferința "International Conference of Young Researchers "
Chişinău, Moldova, 11-12 noiembrie 2010

Activitatea microbiologică a solului în funcţie de sistemul de fertilizare în asolament


Pag. 73-73

Daraban Oxana, Druţă Iana, Emnova Ecaterina
 
Institutul de Genetică, Fiziologie şi Protecţie a Plantelor al AŞM
 
Disponibil în IBN: 5 mai 2021


Rezumat

În ultimii decenii problema fertilizării culturilor agricole a fost studiată sub diferite aspecte, în special eficacitatea diferitor tipuri şi sortimente de îngrăşăminte [3]. Agricultura organică este un sistem de management de producere care promovează şi ameliorează sănătatea agro-ecosistemelor. Practicile mai importante folosite în sistemul ecologic includ: adoptarea unei rotaţii largi şi variate a culturilor, folosirea de îngrăşăminte organice ş.a. Astfel se contribuie la menţinerea sau îmbunătăţirea parametrilor biologici ai solului [8]. Microbiota edafică joacă un rol important în diverse procese ce decurg în sol [1,4] de aceea, mărimea şi activitatea ei sunt utilizate ca parametri pentru a caracteriza calitatea solului din diverse ecosisteme. Studiul dat a avut drept scop cercetarea efectului sistemului de fertilizare şi planta cultivată în asolament de câmp, asupra indicilor microbiologici ai solului. Ca obiect de studiu a servit solul de tip cernoziom tipic, colectat de pe lotul experimental de lungă durată al Centrului Ştiinţifico–Practic „Selecţia‖, or. Bălţi. Asolamentul reprezintă 6 sole de rotaţie a culturilor (borceag–grâu de toamnă–sfeclă de zahăr–porumb–orz de primăvară–floarea soarelui), în 4 repetiţii. Au fost alese 2 sisteme de fertilizare: îngrăşăminte organice (ÎO) şi minerale+organice (ÎMO). Probele de sol au fost preluate din stratul superior, din rizosfera plantelor. Au fost analizaţi următorii parametri: carbonul biomasei microbiene (C-BM) [6], activitatea dehidrogenazică potenţială (Act-DH) [7] şi intensitatea respiraţiei bazale a solului (IRBS) [2]. Rezultatele cercetărilor au arătat că valorile parametrilor studiaţi (în special Act-DH) nu au oscilat drastic în funcţie de fertilizare. Aplicarea ÎO a contribuit la majorarea IRBS la culturile grâu de toamnă, sfecla de zahăr şi porumb. Un fapt remarcabil s-a atestat în varianta martor (nefertilizată), unde faţă de restul variantelor, doar Act-DH a fost la un nivel redus, pe când C-BM a fost la acelaşi nivel, iar IRBS, care nu întotdeauna corelează cu fertilitatea solului [5], a fost de aproape de 3 ori mai înaltă. Parametrii analizaţi au fost influenţaţi mai pronunţat de culturile din asolament. Astfel, valorile lor erau mai înalte în solul de sub borceag şi fl.soarelui, iar în cel de sub grâul de toamnă şi sfecla de zahăr, din contra, mai joase. Generalizând rezultatele obţinute putem concluziona că fertilizarea multianuală cu ÎO şi ÎMO din cadrul asolamentului manifestă un efect favorabil asupra parametrilor biologici ai solului. Mărimea BM şi activitatea generală a acesteia pot fi utilizate ca indici relevanţi ai calităţii solului.

Cuvinte-cheie
Activitatea microbiologică a solului în funcţie de sistemul de fertilizare în asolament