Cercetări de salvare în așezarea Cucuteni A de la Cobani-Pe Stâncuță (r-nul Glodeni) din anul 2020
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
163 6
Ultima descărcare din IBN:
2022-07-08 15:23
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
902/903.4(478) (57)
Preistorie. Vestigii preistorice, artefacte, antichități (218)
SM ISO690:2012
VORNIC, Vlad; POPOVICI, Sergiu; HEGHEA, Sergiu; BRICEAG, Irina; AVRAM, Dumitru; IORGA, Adrian; SERBINOV, Sergiu. Cercetări de salvare în așezarea Cucuteni A de la Cobani-Pe Stâncuță (r-nul Glodeni) din anul 2020. In: Cercetări arheologice în Republica Moldova.Campania 2020. 16 aprilie 2021, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: Comisia Naţională Arheologică, 2021, pp. 10-14. ISBN ISBN 978-9975-87-788-6.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Cercetări arheologice în Republica Moldova. 2021
Sesiunea "Cercetări arheologice în Republica Moldova"
Chişinău, Moldova, 16 aprilie 2021

Cercetări de salvare în așezarea Cucuteni A de la Cobani-Pe Stâncuță (r-nul Glodeni) din anul 2020

CZU: 902/903.4(478)

Pag. 10-14

Vornic Vlad, Popovici Sergiu, Heghea Sergiu, Briceag Irina, Avram Dumitru, Iorga Adrian, Serbinov Sergiu
 
 
Disponibil în IBN: 29 aprilie 2021


Rezumat

În anul 2020, Agenția Națională Arheologică a continuat săpăturile arheologice de salvare la Cobani (r-nul Glodeni), în așezarea fortificată cucuteniană de pe promontoriul Stâncuță de la vărsarea Camencuței în Camenca (Fig. 1, 1). La fel ca și în anul precedent, săpăturile au avut un caracter de salvare și s-au desfășurat în zona central-vestică a așezării eneolitice, pe o suprafață de cca 2750 m.p., unde anterior fusese decapat până la adâncimea de 0,4-0,8 m solul negru cu vestigii arheologice (Fig. 1, 2). Drept urmare a săpăturilor arheologice, au fost descoperite peste 70 de gropi menajere și cu altă funcționalitate, două segmente de șanțuri de apărare sau cu altă destinație și o locuință de suprafață cu platformă. Alte două asemenea structuri aflate la o adâncime superficială au fost distruse prin lucrările agricole și de excavare a solului. Precum în campania precedentă, s-a putut constata că unele complexe se suprapuneau sau se întretăiau, ceea ce, alături de amplasarea aproximativ paralelă a șanțurilor, atestă existența în cadrul așezării eneolitice a două sau poate chiar mai multor faze de locuire. Dintre complexele cercetate, remarcăm locuința de suprafață, care a fost marcată cu nr. 2 și avea platforma de lut ars relativ bine păstrată, cu dimensiunile de cca 6×8 m și orientarea aproximativ N-S (Fig. 2, 1). Majoritatea plăcilor de lut ale platformei prezentau pe partea inferioară amprente de bârne și scânduri de lemn, orientate perpendicular pe axul lung al locuinței. În partea de S a locuinței a fost depistată o structură de lut ars, de formă rectangulară, cu dimensiunile de cca 1,0×1,2 m și înălțimea de 7-8 cm, amenajată deasupra platformei, iar în partea central-estică, într-un gol al platformei, a fost identificată o aglomerare de lut ars, fără resturi vegetale în compoziție, de formă neregulată, cu dimensiunile de 0,7×0,8, reprezentând probabil resturile unei instalații de foc. Spre deosebire de locuința 1, care suprapunea un complex de locuire adâncit în pământ, locuința 2 a suprapus câteva gropi menajere de dimensiuni diferite, unele conținând numeroase fragmente ceramice (Fig. 3, 1). Dintre resturile ceramice găsite în una din aceste gropi (nr. 171), remarcăm un vas suport pictat tricrom, spart în bucăți, care este deocamdată primul recipient de acest fel atestat în situl cucutenian cercetat de noi. Complexe arheologice extrem de importante sunt șanțurile așezării eneolitice de la Cobani-Pe Stâncuță. Fiind cel puțin șase la număr, dintre care cinci surprinse în cadrul săpăturii investigate în anul 2019, aceste șanțuri, ce străbat de-a latul întreg promontoriul, au avut un rol de apărare, dar, probabil, și altă destinație. În campania de anul trecut, au fost cercetate două segmente din șanțurile interioare (marcate cu literele D și E) ale sitului, unul cu lungimea de 9 m (Fig. 3, 2), iar altul – de 21 m (Fig. 3, 3), aflate la distanța de cca 10 m unul de altul și prezentând aceeași orientare pe direcția NE-SV. Având adâncimea de 1,5-1,7 m de la nivelul actual de călcare a solului și lățimea în partea superioară de 1,6-3,0 m, pereții oblici și fundul mai mult sau mai puțin îngust, șanțurile respective conțineau drept umplutură sol cenușiu-cafeniu, amestecat cu lut ars, cărbuni, pietre și numeroase fragmente ceramice și resturi faunistice. Este interesant de consemnat că șanțul interior (E), care era puțin mai lat și mai adânc decât celălalt, fusese suprapus de trei gropi menajere, care, evident, au fost săpate după ce linia de fortificație a ieșit din funcțiune, iar terenul a fost nivelat. Din cuprinsul complexelor cercetate a fost recuperată o cantitate impresionantă de ceramică și de resturi faunistice, dar și diverse artefacte lucrate din lut ars, corn, os, silex și piatră (Fig. 2, 2). La fel ca și în alte așezări Cucuteni-Tripolie, ceramica descoperită în așezarea preistorică de la Cobani-Pe Stâncuță este extrem de numeroasă și variată, cuprinzând mai multe categorii și tipuri. Predomină vasele cu decor incizat-adâncit și cele de uz comun, recipentele din pastă fină pictate tricrom și bicrom fiind mai puține decât în așezările sincrone din dreapta Prutului. Un procent și mai mic îl constituie ceramica cu scoică, numită și de tip Cucuteni C. Printre formele ceramice mai deosebite descoperite în ultima campanie, se evidențiază un vas zoomorf, două recipiente cu protome zoomorfe și un vas de tip kernos, toate aceste recipiente, reprezentate prin fragmente, fiind ornamentate cu caneluri sau linii adâncite. Dintre piesele lucrate din lut ars, remarcăm diferitele statuete antropomorfe decorate prin incizare, figurinele zoomorfe reprezentând taurine și ovine, precum și măsuțele-altărașe, atribuie unor activități ale vieții religioase a comunităților cucuteniene. Majoritatea vestigiilor descoperite în situl eneolitic de la CobaniPe Stâncuță îşi găsesc analogii în așezările datând din prima fază a culturii Cucuteni, situate în bazinul mijlociu al râului Prut, cum sunt cele de la Cuconeştii Vechi, Drăgușeni, Truşeşti ş.a.