În anul 2020 au fost continuate cercetările arheologice în așezarea eneolitică Cărbuna II (s. Cărbuna, r-nul Ialoveni) (Fig. 1, 1). În perimetrul secțiunii 3, cu suprafața de 72 m.p., au fost semnalate patru complexe arheologice (Fig. 1, 2). Nivelului de locuire precucutenian-tripolian timpuriu îi aparțin două gropi (nr. 8, 9) și resturile unei locuințe de suprafață. În groapa 8, pe lângă alte categorii de materiale arheologice, a fost semnalat și un vas parțial întregibil, cu decor incizat și canelat (Fig. 2, 1). Din groapa 9 provine o cantitate importantă de materiale arheologice, printre care remarcăm, în special, mai multe exemplare de reprezentări plastice antropomorfe, unelte și podoabe din os, numeroase piese de silex și oase de animale (Fig. 2, 2). Vestigiile locuinței de suprafață au fost surprinse doar parțial, cea mai mare parte a ei aflându-se în afara secțiunii cercetate. Din partea degajată a acestui complex provin fragmente ceramice, vase întregibile arse secundar, piese de silex, râșnițe sau fragmente de râșniță. Groapa 7 din cadrul secțiunii menționate ține de timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Ea avea formă dreptunghiulară în plan și conținea vestigii caracteristice acestei perioade. De asemenea, atașat secțiunii 2 a fost trasată o anexă având ca scop surprinderea și cercetarea completă a gropii 6. Respectivul complex, semnalat și investigat parțial în campania 2019, reprezintă o groapă de dimensiuni mari, prevăzută cu trei brațe. Alături de acest complex a mai fost semnalată groapa 10, care la fel conținea diverse categorii de artefacte precucutenienetripoliene timpurii. O parte din materialul ceramic și litic care provine din complexele adâncite cercetate în ultimele două campanii de săpături denotă contactele dintre comunitatea eneolitică de aici cu cele eneolitice sincrone din sudul spațiului pruto-nistrean sau cu cele din regiunile aferente acestui spațiu. Cele mai explicite în acest sens sunt materialele descoperite în gropile 6 și 9. Ne referim aici la piesele din silex balcanic și cele din roci verzui, precum și la ceramica pictată cu alb sau brun-deschis. Analiza acestor descoperiri pe viitor se va solda cu noi precizări asupra situației culturale din zona de sud-est a Codrilor de la finalul precucutenianului-tripolianului timpuriu și debutul fazei Cucuteni A. 7