Endometrioza cicatricei post- cezariană
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
434 3
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-12 22:05
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
618.14-002-089.84 (1)
Științe medicale. Medicină (11136)
SM ISO690:2012
MIŞINA, Ana, ZAHARIA, Sergiu, ŞCERBATIUC-CONDUR, Corina, MIŞIN, Igor. Endometrioza cicatricei post- cezariană. In: Chirurgia (București, Romania), 2020, vol. 115, supl. nr. 1, pp. 75-76. ISSN 1221-9118.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Chirurgia (București, Romania)
Volumul 115, Supliment nr. 1 / 2020 / ISSN 1221-9118

Endometrioza cicatricei post- cezariană

Endometriosis of the C-section scar

CZU: 618.14-002-089.84

Pag. 75-76

Mişina Ana1, Zaharia Sergiu2, Şcerbatiuc-Condur Corina23, Mişin Igor23
 
1 IMSP Institutul Mamei şi Copiluluii,
2 IMSP Institutul de Medicină Urgentă,
3 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 14 aprilie 2021


Rezumat

Endometrioza cicatricei postoperatorii (ECP) a peretelui abdominal anterior (PAA) dupã operația cezarianã (OC) este o patologie

orfanã caracterizatã de prezența celulelor endometriale și stromale la acest nivel.

Scopul studiului: evaluarea particularitãților ECP dupã OC.

Materiale și metode: Studiu retrospectiv-prospectiv pe un lot de 31 paciente cu ECP. Rezultatele: 28 paciente cu ECP post-cezarianã

(incizie Pfannenstiel – 26, laparatomie medianã – 2). Vârsta medie: 30.8?1.1 ani (95% CI:28.63–32.87), BMI: 21.4±0.7kg/cm2 (95%

CI:19.89–22.83). ECP în urma intervențiilor planice – 71.4% (n=20), în 28.5% (n=8) – intervenții urgente. 2(7.14%) paciente cu

endometrioza bazinului. Termenul de la OC pînã la intervenția pentru ECP – 46.1±4.1 luni (95% CI:37.78–54.37). Acuze la durere

catamenialã – 19 cazuri (67.8%), mãrirea dimensiunilor în timpul mensis-ului la 22(78.5%) paciente. În cazul cicatricei post-

Pfannenstiel localizarea endometrioamele preponderent pe stînga – 73% (n=19). Implicarea straturilor PAA: subcutan – 7(25%),

subcutan+aponeuroza – 12(42.8%), subcutan+aponeuroza+mușchi – 5(17.8%), mușchi – 5(17.8%). Endometriome multiple –

7.14% (n=2) și unice în 92.8% (n=26). Rezecții R0 în toate cazurile. Dimensiunea maximã a endometriomului – 40.1±3.8 mm (95%

CI:32.24–47.90), iar cea minimã –28.9±3.5 mm (95% CI:21.80–36.06). Metoda tension-free a fost aplicatã în 60.7% (n=17), în

14.8%(n=4) s-a recurs la aloplastie. În toate cazurile diagnosticul a fost confirmat prin examen histologic și imunohistochimic

(CD10, CK7, PR, RE-). Perioada medie de monitorizare postoperatorie – 27.7±2.1 luni (95% CI:23.57–31.78) fãrã a fi

înregistrate recidive.

Concluzii: ECP este o patologie rarã, dificil de diagnosticat preoperator, cu unele simptome patognomonice. Pronosticul este

favorabil, iar posibilitãțile de rezecție R0 asigurã micșorarea considerabilã a frecvenței recidivelor.



Endometriosis of the postoperative scar (EPS) of the anterior abdominal wall (AAW) after c-section (CS) is an orphan pathology
characterized by the presence of endometrial and stromal cells at this level. Aim of the study was to evaluate the particularities of
EPS after CS.
Materials and methods: Retrospective – prospective study on a group of 31 patients with EPS.
Results: 28 patients with EPS after c-section (Pfannenstiel incision - 26, median laparatomy - 2). Average age 30.8?1.1 years (95%
CI:28.63–32.87). BMI 21.4?0.7 kg/cm2 (95% CI:19.89–22.83). EPS after planic surgery – 71.4% (n=20), in 28.5% (n=8) – emergency
surgery. 2(7.14%) patients diagnosed with pelvic endometriosis. The average term from the CS to the intervention for EPS –
46.1±4.1 months (95% CI:37.78–54.37). Catamenial pain complaints in 19 cases (67.8%), increase in size during the mensis established
at 22(78.5%) patients. In the case of post–Pfannenstiel scar, the localization of the endometriomas mainly on the left side –
73% (n=19). Involvement of PAA layers: subcutaneus – 7(25%), subcutaneus + aponeurosis – 12(42.8%), subcutaneus + aponeurosis
+ muscles – 5(17.8%), muscles – 5(17.8%). Multiple endometrioma – 7.14% (n=2) and solitary in 92.8% (n=26). Resections
R0 were possible in all cases. The maximum size of the endometrioma – 40.1±3.8 mm (95% CI:32.24–47.90) and the minimum
size –28.9±3.5 mm (95% CI:21.80–36.06). The tension – free method was applied in 60.7% (n=17), in 14.8%(n=4) it was
necessary to use alloplasty. In all the cases the diagnosis was confirmed by histological and immunohistochemical examination
(CD10, CK7, PR, RE-). Average period of postoperative monitoring – 27.7±2.1 months (95% CI:23.57–31.78) without
any recurrences.
Conclusions: EPS is a rare pathology , difficult to diagnose preoperatively, with some pathognomonic symptoms. The prognosis is
favorable and the possibilities of resection R0 ensure a considerable decrease in the frequency of recurrences.



Cuvinte-cheie
endometrioză, cicatrice, Operaţie cezariană,

endometriosis, Scar, caesarean surgery