Epidemiologia clostridioides difficile – articol de sinteză narativă
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
370 4
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-16 18:56
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
616.34-022.7:579.852.13]-036.22 (1)
Patologia sistemului digestiv. Tulburări ale tubului alimentar (1732)
Microorganisme. Bacterii (184)
SM ISO690:2012
SPĂTARU, Diana, PARASCHIV, Angela, BERDEU, Ion. Epidemiologia clostridioides difficile – articol de sinteză narativă. In: One Health and Risk Management, 2021, nr. 2(2), pp. 11-18. ISSN 2587-3458. DOI: https://doi.org/10.38045/ohrm.2021.2.02
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
One Health and Risk Management
Numărul 2(2) / 2021 / ISSN 2587-3458 /ISSNe 2587-3466

Epidemiologia clostridioides difficile – articol de sinteză narativă

A narrative synthesis on the epidemiology of clostridioides difficile

DOI:https://doi.org/10.38045/ohrm.2021.2.02
CZU: 616.34-022.7:579.852.13]-036.22

Pag. 11-18

Spătaru Diana, Paraschiv Angela, Berdeu Ion
 
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“
 
 
Disponibil în IBN: 7 aprilie 2021


Rezumat

Introduction. Clostridium difficile has been identified as the leading cause of antibiotic therapy-associated diarrhea and colitis, which has evolved from sporadic complications of antimicrobial therapy to severe, sometimes fatal events that have eventually become an endemic life-threatening issue among hospitalized and immunosuppressed patients worldwide. Material and methods. The analysis of the relevant bibliographic sources retrieved from the PubMed, Google Scholar, and other platforms was carried out. All the art icles related to these research objectives were selected, followed by exclusion of articles focused on clinics and diagnosis. The study included 43 content-based relevant articles. This present article reveals the evolving epidemiology of C. difficile infection (CDI). Results. Clostridium difficile is a sporulated bacterium responsible for infectious diarrhea and pseudomembranous colitis, showing high morbidity and mortality rates among patients, especially in high-risk groups. C. difficile mainly affects hospitalized people over 65 years old, who have been exposed earlier to antibiotics. The risk factors for C. difficile in these individuals include depletion of the protective intestinal flora by antibiotics and a low immune response to C. difficile due to both the advanced age and medical comorbidities. The major outbreaks commonly occur in health care, as well as in long-term care institutions. However, CDI is not supervised in the Republic of Moldova. Conclusions. A system for reporting and monitoring of C. difficile infection needs to be implemented in order to promptly and efficiently manage hospital outbreaks.

Introducere. Clostridioides difficile este agentul cauzal principal al diareei și al colitei asociate cu antibioticoterapia, care a evoluat de la complicații sporadice ale terapiei antimicrobiene la evenimente severe, uneori letale, care au devenit o amenințare endemică atât pentru sănătatea pacienților spitalizați, cât și a celor imunosupresați la nivel mondial. Material și metode. A fost analizată sursa bibliografică existentă pe platforma PubMed și Google Scholar. Au fost selectate articole care au tangenţă cu obiectivele respectivei cercetări, iar după excluderea articolelor concentrate pe clinică şi diagnostic, în studiu au fost reflectate 43 de articole relevante temei propuse spre cercetare. În acest articol se tratează problema epidemiologiei în evoluție a infecției cu C. difficile (ICD). Rezultate. Clostridioides difficile este o bacterie sporulată, responsabilă de diareea infecțioasă și de colita pseudomembranoasă, cu o morbiditate și o mortalitate înaltă, în special la pacienții din grupul de risc. C. difficile afectează în special persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, spitalizate, cu expunere recentă la antibiotice. Factorii de risc pentru infecția cu C. difficile îi constituie epuizarea florei intestinale protectoare la antibiotice și răspunsul imun diminuat din cauza vârstei și a comorbidităților medicale. De obicei, focarele importante apar în cadrul instituțiilor medico-sanitare, dar și a celor de îngrijire pe termen lung. Dar, e de menționat faptul că, la moment, ICD nu este supravegheată în R. Moldova. Concluzii. Un sistem de raportare și de supraveghere a infecției cu C. difficile este necesar a fi implementat, pentru a putea gestiona prompt și eficient focarele intraspitalicești.

Cuvinte-cheie
Clostridium difficile, epidemiology of Clostridium difficile, Clostridium difficile surveillance,

lostridioides difficile, epidemiologia Clostridioides difficile, supravegherea Clostridioides difficile