Unele aspecte etiologice și de antibiorezistență ale pneumoniilor asociate îngrijirilor medicale specializate
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
270 8
Ultima descărcare din IBN:
2023-05-17 13:42
SM ISO690:2012
, , BOTNARU, Victor. Unele aspecte etiologice și de antibiorezistență ale pneumoniilor asociate îngrijirilor medicale specializate. In: Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, 21-23 octombrie 2020, Chişinău. Chişinău: USMF, 2020, p. 306.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” 2020
Congresul "Congresul consacrat aniversării a 75-a de la fondarea Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”"
Chişinău, Moldova, 21-23 octombrie 2020

Unele aspecte etiologice și de antibiorezistență ale pneumoniilor asociate îngrijirilor medicale specializate

Etiological features and antimicrobial resistance in healthcareassociated pneumonia


Pag. 306-306

1, Botnaru Victor1, 2
 
1 Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“,
2 IMSP Institutul de Ftiziopneumologie „Chiril Draganiuc“
 
 
Disponibil în IBN: 29 martie 2021


Rezumat

Background. Healthcare-associated pneumonia (HCAP) was defined as pneumonia in nonhospitalized patients who had significant experience with the healthcare system. Several studies have shown important differences in HCAP comparing to other forms of nosocomial pneumonia (NP). Objective of the study. To compare the etiological features and antimicrobial resistance in HCAP, hospital-acquired pneumonia (HAP), including ventilator-associated pneumonia (VAP) and severe community-acquired pneumonia (SCAP). Material and Methods. 52 patients with HCAP, 58 with HAP and VAP, and 48 patients with SCAP were enrolled in our study. For microbiological assessment sputum samples were collected. Statistical analysis performed using the χ2 test (Statistica software, version 7.0). Results. Overall „nosocomial” agents were highly detected in HCAP group - 52,4%, however less frequent than in group HAP/VAP 73,8% (p<0,01), but more frequent comparing to SCAP patients 18% (p<0,001). Klebsiela pneumoniae and Pseudomonas aeruginosa were the leaders of „nosocomial” group bacteria. „Non-nosocomial” germs were found in 47,6% patients with HCAP, however different from HAP/VAP 26,1% (p<0,05) and SCAP 82% (p<0,001). In opposed to SCAP, pathological agents in HCAP manifested higher resistance to protected penicillins and cephalosporines III generation (p<0,01), meropenem and vancomycin. Conclusion. The study showed significant etiological and antibiotic resistance differences of HCAP, compared to PN/PAV and SCAP. Thus, the increased risk of infection with antibiotic-resistant germs in HCAP should be considered before initiating empirical antibiotic therapy.

Introducere. Pneumonia asociată îngrijirilor medicale specializate (PAÎM) se dezvoltă la pacienţii supuşi regulat unor proceduri medicale sau care contactează îndelungat cu mediul spitalicesc. Mai multe studii au evidenţiat diferenţe semnificative ale PAÎM faţă de celelalte forme ale pneumoniilor nosocomiale. Scopul lucrării. Compararea profilelor etiologice și de antibiorezistenţă ale PAÎM, pneumoniilor nosocomiale (PN), inclusiv al pneumoniilor asociate ventilației mecanice (PAV) şi pneumoniilor comunitare cu evoluţie severă (PCS). Material și Metode. Au fost analizaţi 158 de pacienți: 52 cu PAÎM, 58 cu PN/PAV și 48 cu PCS. Examenul microbiologic a inclus microscopia şi însămânţarea sputei. Analiza statistică a fost efectuată utilizând testul χ2 (softul Statistica 7.0). Rezultate. Ponderea germenilor „nosocomiali” în PAÎM a fost importantă - 52, 4%, însă semnificativ mai mică în comparaţie cu PN/PAV 73, 8% (p<0, 01), dar mult mai mare comparativ cu PCS 18% (p<0, 001). Acest profil „nosocomial” a fost predominat de Klebsiela pneumoniae şi Pseudomonas aeruginosa. Microflora „non-nosocomială” a fost izolată la circa ½ dintre pacienţii cu PAÎM (47, 6%), diferit faţă de pacienţii cu PN/PAV (26, 1%, p<0, 05) şi de cei cu PCS (82%, p<0,001). Analiza sensibilităţii germenilor la antibacterene a decelat prevalenţa rezistenţei la penicilinele protejate şi cefalosporinele de generația III (p<0, 01), meropenem şi vancomicină în PAÎM, în comparaţie cu PCS. Concluzii. Studiul a evidenţiat diferenţe semnificative etiologice şi de antibiorezistenţă a PAÎM, comparativ cu PN/PAV şi PCS. Astfel, riscul sporit de infectare cu germeni antibiorezistenţi în PAÎM trebuie luat în consideraţie la iniţierea antibioterapiei empirice.

Cuvinte-cheie
Nosocomial pneumonia, antimicrobial resistance,

pneumonie nosocomială, germeni antibiorezistenţi