În vara anului 2016, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM şi Agenţia Naţională Arheologică au continuat investigaţiile arheologice de salvare la Crihana Veche (r-nul Cahul). Au fost cercetaţi trei tumuli, ce aveau sub mantale complexe funerare din diferite perioade (Fig. 1) . Tumulul 12, numit Movila Gologan, se afl a pe terasa a doua a râului Prut, la circa 2 km est de traseul R34 Chişinău-Giurgiuleşti. Sub mantaua tumulului au fost cercetate 23 morminte (Fig. 2, 1). S-au identifi cat mai multe orizonturi cultural-cronologice. Primul este în legătură directă cu M10 (de tip Hadjider-Cernavodă I). Probabil că acestui nivel îi pot fi atribuite trei gropi de cult, în una fi ind descoperit un vas ceramic. La nivelul mantalei I a fost identifi cat un mormânt cenotaf (M12) şi în apropiere, un vas spart de tip Cernavodă II. M12, M5, M1 şi M9 sunt de tip Iamnaia (faza timpurie) şi reprezintă orizontul cronologic următor, legat de mantaua a II-a. Mantaua a III-a fost ridicată, probabil, deasupra M16, secundar fi ind săpate M3, M4, M6, M8, M15 şi M21, care formează un semicerc în jumătatea sudică a movilei. Aceste complexe funerare pot fi atribuite culturii Iamnaia (faza târzie). Mantaua a IV-a a fost ridicată deasupra M13 (cultura ceramicii cu multe brâie), ulterior fi ind săpat M14, care are aceeaşi apartenenţă culturală. Epoca bronzului târziu este reprezentată de M2, M11 şi M18 (cultura Sabatinovka). Au mai fost descoperite două morminte sarmatice (M17 şi M22) şi un mormânt atribuit migratorilor medievali târzii (M7). Cercetarea movilelor 5 şi 5A din punctul La Pietricei a scos la lumină complexe funerare ce aparţin culturii Iamnaia (două morminte în T5), culturii ceramicii cu multe brâie (un mormânt în T5A) şi culturii scitice (T5 – trei morminte, T5A – un mormânt) (Fig. 2, 2). Pe lângă estimarea vârstei la deces şi determinarea sexului, analiza paleoantropologică (Fig. 3) a evidenţiat numeroşi indicatori ai stării de sănătate şi ai calităţii vieţii, dar şi markeri musculo-scheletici care ne „povestesc” despre activităţile cotidiene ale celor înhumaţi în tumulii investigaţi, începând cu epoca eneolitică şi până în evul mediu târziu. Pe lângă numeroasele patologii osoase/dentare şi traumatisme (fie produse în timpul vieţii şi vindecate, fie cauzatoare de moarte), ies în evidenţă şi o serie de aspecte culturale, cum ar fi, de exemplu, trepanaţia simbolică (T12, M7). Investigaţiile pedologice au vizat studiul comparativ al solurilor situate sub mantaua tumulilor cercetaţi şi în proximitatea acestora, precum şi localizarea tumulilor aplatizaţi din perimetrul cercetat cu ajutorul unor caracteristici morfologice şi fi zico-chimice, cum ar fi culoarea solului, frecvenţa rădăcinilor, densitatea aparentă, granulometria, conţinutul de carbonaţi de calciu. Analiza arheozoologică a evidenţiat prezenţa resturilor scheletice animale în toţi cei trei tumuli investigaţi, după cum urmează: T5, M2 – Bos tarus; T5A, M1 – Bos taurus; T12, M2 –Ovis/Capra şi Sus domesticus, T12, M4 – rozător.Fig. 1. Poziţia topografi că a tumulilor de la Crihana Veche.Fig. 2. Planul şi profi lul stratigrafi c al tumulului 5A La Pietricei (1) şi vedere dinspre sud asupra secţiunilor tumulului 12 Movila Gologan (2).Fig. 3. Selecţie din analiza paleoantropologică privind osemintele descoperite in tumulii 5, 5A si 12.