In the present approach, the author will follow the evolution of field research in Bessarabia in order to record the customary manifestations occasioned by human existential transitions: birth, wedding and burial. In addition, the editorial appearances that refer directly or tangentially to the subject of investigation will analyzed, in order to establish the aspects that did not enter into the research scope of the authors. The passing ceremonies, thanks to their perennial nature, as well as their multifunctional character, represent the most productive area of folklore. Studies conducted by researchers show that the strength of tradition more pronounced in the field of rituals related to family life than customs in general, because the manifestation of habits in a small environment involves an increased customary behavior. The current investigations record a series of transformations that family habits have undergone under the influence of new historical, social and economic contexts. After analyzing the material provided by folklore performers, we notice that the best preserved in the traditional habitat remains the funeral ritual, as it includes very important elements for study: spirituality, psychological content, human behavior, archetypal mentality, beliefs and superstitions about death and image of „dalbul de pribeag”, magical practices and customary representations. The continuous processes of transformation and updating of the intangible cultural heritage urgently require the revision and reconsideration of the elements of traditional culture and, of course, scientific documentation through new collections of ethno-folkloric materials corresponding to the complexity and syncretic character of traditional phenomena, to contribute to heritage and of the Romanian ethno-folkloric treasure.

În demersul de față autorul va urmări evoluția cercetărilor de teren în Basarabia în vederea consemnării manifestărilor cutumiare prilejuite de trecerile existențiale umane: nașterea, nunta și înmormântarea. De asemenea, vor fi analizate și aparițiile editoriale care se referă nemijlocit sau tangențial la subiectul de investigație, pentru a stabili aspectele care nu au intrat în sfera de cercetare a autorilor. Ceremonialurile de trecere, grație naturii lor perene, cât și caracterului multifuncțional, reprezintă zona cea mai productivă a folclorului. Studiile efectuate de cercetători demonstrează că forța tradiției este mai pronunțată în domeniul ritualurilor legate de viața de familie decât al obiceiurilor în general, deoarece și manifestarea obiceiurilor într-un mediu restrâns implică un comportament cutumiar sporit. Investigațiile actuale consemnează o serie de transformări pe care le-au suferit obiceiurile de familie sub influența noilor contexte istorice, sociale și economice. În urma analizării materialului furnizat de performerii de folclor observăm că cel mai bine păstrat în habitatul tradițional rămâne a fi ritualul funebru, întrucât cuprinde elemente foarte importante pentru studiu: spiritualitate, conținut psihologic, comportament uman, mentalitate arhetipală, credințe și superstiții privind moartea și imaginea „dalbul de pribeag”, practici magice și reprezentări cutumiare. Procesele continui de transformare și reactualizare a patrimoniului cultural imaterial cer imperios revizuirea și reconsiderarea elementelor de cultură tradițională și, desigur, documentarea științifică prin noi colecții de materiale etnofolclorice care să corespundă complexității și caracterului sincretic al fenomenelor tradiționale, pentru a contribui la patrimonializarea și asigurarea viabilității tezaurului etnofolcloric românesc.