Practici sociale și implicații ale reprezentării „celuilalt” în construcția reprezentării sociale a pandemiei COVID-19
Închide
Conţinutul numărului revistei
Articolul precedent
Articolul urmator
528 50
Ultima descărcare din IBN:
2024-04-03 00:07
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
316.6:[616.98:578.834] (1)
Psihologie socială (960)
Boli transmisibile. Boli infecţionase şi contagioase, stări febrile (585)
Virologie (442)
SM ISO690:2012
COJOCARU, Natalia. Practici sociale și implicații ale reprezentării „celuilalt” în construcția reprezentării sociale a pandemiei COVID-19. In: Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale Educației), 2020, nr. 11, pp. 50-58. ISSN 1857-2103. DOI: https://doi.org/10.5281/zenodo.4557108
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Studia Universitatis Moldaviae (Seria Ştiinţe ale Educației)
Numărul 11 / 2020 / ISSN 1857-2103 /ISSNe 2345-1025

Practici sociale și implicații ale reprezentării „celuilalt” în construcția reprezentării sociale a pandemiei COVID-19

Social practices and implications of the representations of the other in the genesis of the social representation of COVID-19 pandemic

DOI:https://doi.org/10.5281/zenodo.4557108
CZU: 316.6:[616.98:578.834]

Pag. 50-58

Cojocaru Natalia
 
Universitatea de Stat din Moldova
 
 
Disponibil în IBN: 1 martie 2021


Rezumat

În cadrul acestui articol vom examina cum se prezintă pandemia COVID-19 ca un „obiect sensibil” și cum acest obiect social de reprezentare generează „reprezentări sociale polemice” („RS polemice”), dat fiind controversele medicale, so-ciale și religioase. Pentru început, vom argumenta de ce, în viziunea noastră, pandemia este un „obiect sensibil” și cum se răsfrânge acest fapt asupra unei reprezentări sociale în germene. Deoarece nu vorbim despre o reprezentare articulată în imaginarul social, ci despre una în construcție, vor fi analizate aspecte relevante în procesul de articulare a reprezentării despre pandemie (conținuturi reprezentaționale preexistente, semnificații atribuite noilor practici sociale și implicații ale acestor practici la nivel intergrupuri), în vederea clarificării unor direcții pentru studiul empiric pe care intenționăm să-l realizăm. Trei practici sociale pe care le considerăm definitorii în construcția reprezentării despre pandemie, implicit cu efecte intra- și intergrupale, ar fi: 1) purtatul măștii, 2) distanțarea fizică și 3) autoizolarea. Toate trei însă par să fie integrate cu dificultate (deocamdată) în sistemul de practici sociale existente

This article examines how the COVID-19 pandemic is presented as a “sensitive object” and how this social object of representation generates “polemic social representations” (“polemic SR”) given the medical, social and religious controversies. To begin with, I will argue why the pandemic is a “sensitive object” and how this generates the elaboration of a new representation. Therefore, given that the representation of the pandemic is not well articulated in the social imaginary, I will analyse some aspects regarding the process of its elaboration (pre-existing representational contents, meanings attributed to new social practices, and implications of these social practices at the intergroup level) in order to outline some directions for the intended empirical study. I have looked, in particular, at three social practices that I consider defining in the construction of the representation of the pandemic, implicitly with intra- and intergroup effects: 1) mask wearing 2) physical distancing and 3) self-isolation. All three seem to be hardly integrated (for the time being) into the existing system of social practices.

Cuvinte-cheie
obiecte sensibile, reprezentări sociale polemice, pandemia COVID-19,

sensitive objects, polemic social representations, COVID-19 pandemic