Genul animalier în creaţia sculptorilor Naum Epelbaum şi Nicolae Gabzulin
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
527 3
Ultima descărcare din IBN:
2022-12-10 17:38
Căutarea după subiecte
similare conform CZU
730.071.1 (22)
Arte plastice (429)
SM ISO690:2012
MARIAN, Ana. Genul animalier în creaţia sculptorilor Naum Epelbaum şi Nicolae Gabzulin. In: Învățământul artistic – dimensiuni culturale, 19 aprilie 2019, Chişinău. Chișinău, Republica Moldova: 2019, p. 54. ISBN 978-9975—84-088-0.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Învățământul artistic – dimensiuni culturale 2019
Conferința "Învăţământul artistic – dimensiuni culturale"
Chişinău, Moldova, 19 aprilie 2019

Genul animalier în creaţia sculptorilor Naum Epelbaum şi Nicolae Gabzulin

CZU: 730.071.1

Pag. 54-54

Marian Ana
 
Institutul Patrimoniului Cultural
 
 
Disponibil în IBN: 24 februarie 2021


Rezumat

Deşi existent din cele mai vechi timpuri în creaţia meşterilor populari, genul animalier în RSS Moldovenească se afirmă către începutul anilor ’60 ai secolului XX. Absolut diferiţi ca maniere de lucru, sculptorii Naum Epelbaum şi Nicolae Gabzulin abordează genul animalier din două puncte de vedere diametral opuse. Naum Epelbaum, absolvent al Şcolii superioare industriale de arte plastice V. Muhina din SanktPetersburg (1956) abordează genul animalier, care devine pentru el relevant, sculptorul experimentând cu tehnicele şi căutând noi modalităţi de expresie. Iar Nicolae Gabzulin, absolventul Şcolii republicane de arte plastice I.E. Repin din Chişinău (actualmente Colegiul Republican de Arte Plastice Alexandru Plămădeală) respectă eleganţa compoziţiilor care se datorează implementării realizărilor sculptorilor din secolele XVIII-XIX, ajustate la exigenţele artei contemporane. Sculptorul Naum Epelbaum tratează genul animalier începând cu anii ’60. Această perioadă în arta plastică moldovenească se caracterizează prin predominarea compoziţiilor decorative, stilizate şi generalizate la maximum. De asemenea, anii ’60-’70 sunt perioada interferenţelor stilistice între sculptură şi ceramică, practicată în republică, fapt care favorizează apariţia unor lucrări la hotarul între genuri. Astfel, lucrările din această perioadă ale lui Naum Epelbaum — Zebra (1962, ceramică, email), Pantere (1962, ceramică, email), Lamă (1963, ceramică, email), Antilopa gnu (1963, ceramică, email), Maimuţă (1965, şamotă), Leu (1965, teracotă) — corespund tendinţelor generale din arta anilor 1960—1970. Studiul întreprins de sculptor se bazează şi în continuare pe crochiuri şi studierea nemijlocită a animalelor în mişcare liberă: Bars (1970), Leoaică şi leuţ (1970, lemn), Cal bătrân (1978, ceramică, email), Bars (leopard) (1978, şamotă, email), Ghepard (1981, şamotă, email), Berbec (1981, lemn), Ţap (1981, lemn) etc. Naum Epelbaum tinde spre reinterpretarea tradiţiilor artei populare şi aderă către curentele moderne. Spre deosebire de lucrările lui Naum Epelbaum (decorative, reprezentative, preponderent statice) lucrările lui Nicolae Gabzulin, sunt mai dinamice, prin racursiuri palpitante şi prin conţinutul subiectelor emotivitate, precum: Protejarea micuţului (1959, bronz, turnare), Ţapii de munte (Neliniştea) (anii 1960, lemn), Câinii şi iepurele (1961, ghips, patinare) ş.a. Nicolae Gabzulin se inspiră din modelele devenite clasice, adaptându-le propriului său stil de creaţie

Cuvinte-cheie
genul animalier, compoziţie, plastică de mici dimensiuni, construcţii anatomice