Emil Racovita’s destiny as a pathfinder may seem pretty well-known. The coordinates of his memorialistic literature, however, represent almost a terra incognita. Legitimizing the journey as an important means of translating impressions into memoirs, our paper focuses on the poetics, broadly speaking, found in the Romanian explorer Emil Racovita’s journal. Without being ignored from the great local travelers’ gallery – along with other emigrants such as Nicolae Milescu, Dinicu Golescu, Iuliu Popper, Ioan Xantus, Francis Binder, Dimitrie Ghica and his son Nicholas, etc., but on other coordinates – the researcher from Iaşi lingers in our memoirs through his exceptional account of the Antarctic expedition (episodes about Patagonia and Tierra del Fuego as well as those on anchoring „Belgica” for 13 months on hostile lands). Although the assiduous traveler’s memories are somewhat surpassed by the scientist’s observations, the minimalism of the artistic memorandum reveals a touching spirit, pervaded alike by the memory of the eternal ice. All these can be found in some sequences from the sailors’ adventure on the antarctic vessel, in some fragments from the wanderings of the explorer Emil Racovita, preceded by a short biography.

Destinul de explorator al lui Emil Racoviță poate părea destul de cunoscut. Coordonatele literaturii sale memorialistice reprezintă însă aproape o terra incognita. Legitimând călătoria ca mijloc important de transpunere a impresiilor în memorialistică, lucrarea noastră pune accent pe latura poetică, în sensul larg al cuvântului, din jurnalul exploratorului român Emil Racoviță. Fără a putea fi ignorat, din galeria marilor călători autohtoni, – alături de alți emuli precum Nicolae Milescu, Dinicu Golescu, Iuliu Popper, Ioan Xantus, Francis Binder, Dimitrie Ghica și fiul său Nicolae ș. a., însă pe alte coordonate –, cercetătorul ieșean rămâne în memorialistica noastră prin situația excepțională a întreprinderii expediției în Antarctica (memorabile fiind și episoadele Patagonia și Țara de Foc, dar și imobilizarea navei ,,Belgica” vreme de 18 luni în ținuturi ostile). Cu toate că amintirile călătorului asiduu sunt oarecum excedate de observațiile omului de știință, minimalismul notațiilor artistice reliefează un spirit pătrunzător și pătruns deopotrivă de memoria ghețurilor veșnice. Toate acestea se regăsesc, așadar, în unele secvențe din aventura marinarilor de pe vasul antarctic, în fragmente din peregrinările exploratorului Emil Racoviță prin Țara de Foc, precedate de o scurtă biografie.