Analiză comparativă a corelației dintre competitivitate și guvernanța publică la nivel regional și global
Închide
Articolul precedent
Articolul urmator
285 13
Ultima descărcare din IBN:
2024-03-11 19:56
SM ISO690:2012
FOLCUŢ, Ovidiu, IVĂNESCU, Iuliu-Marin. Analiză comparativă a corelației dintre competitivitate și guvernanța publică la nivel regional și global. In: Valorificarea experienţei României în contextul întegrării europene a Republicii Moldova, 15 februarie 2018, Chişinău. Chişinău: Î. S. Firma Editorial-Poligrafi că „Tipografi a Centrală”, 2018, pp. 35-54. ISBN 978-9975-53-946-3.
EXPORT metadate:
Google Scholar
Crossref
CERIF

DataCite
Dublin Core
Valorificarea experienţei României în contextul întegrării europene a Republicii Moldova 2018
Conferința "Valorificarea experienţei României în contextul întegrării europene a Republicii Moldova"
Chişinău, Moldova, 15 februarie 2018

Analiză comparativă a corelației dintre competitivitate și guvernanța publică la nivel regional și global


Pag. 35-54

Folcuţ Ovidiu, Ivănescu Iuliu-Marin
 
Universitatea Româno-Americană, Bucureşti
 
 
Disponibil în IBN: 16 februarie 2021


Rezumat

Articolul de față își propune să facă o analiză a potențialei corelații care ar putea exista între competitivitatea unei țări și calitatea/competitivitatea instituțiilor și politicilor sale publice, sau, altfel spus, în ce măsură o bună guvernanță poate conduce la o creștere de competitivitate. Pornind de la această premisă, studiul îți propune ca pe baza datelor furnizate de două dintre cele mai importante entități, la nivel global, respectiv World Economic Forum/Forumul Economic Mondial și Institute for Management Development/Intitutul pentru Dezvoltarea Managementului din Laussane să realizeze o analiză urmărindu-se locul ocupat de către fi ecare țară în parte în clasamentul general și, respectiv, în cel ce vizează doar instituțiile și politicile publice. Fără îndoială, a fost asumat de la bun început faptul că cele două entități realizează rapoartele anuale defi nind diferit noțiunea de competitivitate și folosind seturi relativ diferite de indicatori și este posibil să existe diferențe între rezultatele obținute pe baza unui raport față de celălalt. Analiza a avut în vedere în raport și de disponibilitatea datelor, cea mai mare parte a țărilor membre UE, precum și câteva exemple relevante de țări non-europene, dar care sunt reprezentative la nivel global. Din punct de vedere temporal, s-a pornit cu anul 2007, care este anul aderării României la Uniunea Europeană și în încercarea de a afl a dacă există o evoluție pozitivă, negativă sau dacă este măcar o corelație între aderarea la Uniunea Europeană și evoluția în clasamentul competitivității sau în privința calității guvernanței publice, comensurată conform celor menționate anterior.