Nominalizarea verbală este un proces activ în limba română care se manifestă sistemic și cu regularitate. Aceste unități lexicale se caracterizează prin natura duală (verbală și nominală) la nivel morfologic, sintactic, semantic. În cadrul studiului curent ne-am propus să evidențiem unele particularități de structurare a acatistului prin intermediul substantivelor deverbale. Substantivele deverbale contribuie în mod semnificativ la procesul de construcție a textului, prin potențele lor de conden-sare a informației, de restrângere a frazei, capacitatea de abstractizare (la fel ca și în textul științific), dar care în textul religios are menirea, mai degrabă, de a crea un efect atemporal. Nominalizările verbale sunt parte integrantă a sistemului figurativ al textului imnografic; ele creează metafore, susțin paralelismul sintactic și, ca urmare, asigură coeziunea, în consecință  textualitatea acatistului.

Verbal nominalisation is an active process in the Romanian language that manifests itself systemically and regularly. These lexical units are characterized by the dual nature (verbal and nominal) at the morphological, syntactic, semantic level. In the current study we aimed to highlight some peculiarities of structuring the akathist through deverbal nouns. Deverbal nouns contribute significantly to the process of constructing the text, through their power of condensing information, restricting the sentence, the capacity for abstraction (as in the scientific text), but which in the religious text has the purpose rather to create a timeless effect. Verbal nominations are an integral part of the figurative system of the hymnographic text; they create metaphors, support syntactic parallelism and, as a result, ensure cohesion, consequently the textuality of the akathist.