Autor a nu mai puţin de unsprezece romane apărute atât în perioada totalitară, cât şi în cea posttotalitară (postsovietică), pe durata a peste patru decenii şi jumătate (din 1966 până în 2012), Aureliu Busuioc este considerat, pe bună dreptate, drept creatorul romanului modern în Basarabia. Iar tema prezentului eseu este tocmai aceea de a evidenţia modul în care a fost receptată creaţia romanescă a lui Aureliu Busuioc de către criticii şi istoricii literari din cele două state româneşti – Republica Moldova şi România. După cum se va putea observa – sperăm – din excerptele reproduse în cele ce urmează, romanele lui Aureliu Busuioc au suscitat, din partea criticilor şi istoricilor literari o serie de gânduri, meditaţii, puncte de vedere uneori contradictorii, dar întotdeauna profunde, pline de miez...

Author of no less than eleven novels published in both the totalitarian and post-totalitarian (post-Soviet) period, during over four and a half decades (from 1966 to 2012), Aureliu Busuioc is rightly considered the creator of the modern novel in Bessarabia. And the theme of this essay is precisely to highlight the way in which the Romanian creation of Aureliu Busuioc was received by literary critics and historians from the two Romanian states - the Republic of Moldova and Romania. As it can be seen - we hope - from the excerpts reproduced below, Aureliu Busuioc's novels have stirred literary critics and historians to issue a series of thoughts and meditations, that have sometimes been contradictory, but always profound, and meaningful.