Începând cu a doua jumătate a sec. VII î.Hr. pe litoralul din nord-vestul Mării Negre apar primele colonii (άποικoς) greceşti în bazinul Bugului (Olbia), Dunării (Histria), pe parcursul secolului următor fiind fondate şi restul oraşelor-colonii din regiune, inclusiv în bazinul Nistrului (Tyras, Nikonion). Majoritatea acestora au fost constituite de către milesieni. Fondarea coloniilor în calitate de purtători ai performantei civilizaţii greceşti, cu un palmares tehnico-tehnologic performant, cu o cultură distinctă decât cea din mediul barbar a avut un impact deosebit pentru dezvoltarea tracilor septentrionali. Apariţia egeenilor în bazinul Mării Negre precede cu mult data enunţată mai sus, neputând fi precizată în lipsa de dovezi. Limita cronologică inferioară o constituie sfârşitul sec. II î.Hr., când în structura comerţului nord-pontic au loc schimbări cardinale şi în locul centrelor de producţie tradiţionale apar contr-agenţi comerciali noi de origine romană. Dintre autorii antici la care găsim informaţii referitor la colonizarea regiunii enumerăm pe Hesiod, Arcrinos, Herodot, Strabon, Pseudo-Skymnos. Se evidenţiază cinci perioade cronologice de bază, distincte după conţinutul semantic al procesului: arhaică (a doua jumătate a sec. VII – începutul sec. V î.Hr.); clasică (sec. V – al doilea sfert a sec. IV î.Hr.); III – elenistică (ultimul sfert al sec. IV – I î.Hr); greco – romană (sec. I – al treilea sfert a sec. III d.Hr.); antică târzie (al treilea sfert al sec. III – sfârşitul sec. IV d.Hr.). Vom încerca să conturăm cercul de probleme atât în ceea ce priveşte întemeierea şi viaţa în coloniile greceşti, precum şi populaţia locală către perioada colonizării şi implicit relaţiile greci-indigeni/tracii septentrionali pe întreg parcursul coexistenţei acestora. Dintre problemele principale evidenţiem: 1) Care a fost vremea de pătrundere a grecilor în Pont şi perioada de început a colonizării propriu-zise; 2) Valurile temporale ale colonizării şi vectorii acesteia în legătură cu metropola; 3) Pe cine au găsit grecii în zona de coastă a Pontului către începutul colonizării; 4) Caracterul relaţiilor greci-indigeni la începutul colonizării şi în continuare; 5) Începuturile pătrunderii elementelor greceşti în adâncul continentului şi vectorul procesului; 6) Caracterul relaţiilor dintre egeeni şi tracii septentrionali şi intensitatea vectorul acestora. Din tematica propusă se mai pot contura câteva probleme mai secundare: 1) Cauzele colonizării greceşti; 2) Situaţia etno-demografică din regiune către începutul colonizării; 3) Nişele spaţiale ocupate de către indigeni şi greci în zona coastelor Pontului; 4) Relaţiile dintre Atena şi zona circumpontică, precum şi dintre poleis-urile din nord-vestul Mării Negre; 5) Protectoratul asupra oraşelor-colonii (getic sau scitic); 6. Amforele şi alte categorii ceramice în calitate de element cultural de bază în relaţiile greco-indigene; 7. Alte piese greceşti din metropolă şi oraşele colonii în mediul barbar. Dintre mai multe dificultăţi legate de tematica enunţată (subiectiv-obiective) una dintre acestea o constituie abordarea de cele mai deseori aparte (teritorial-geografică) a artefactelor: separat nord- şi vest-pontice.